Chantal Delsol despre criza modelului francez

Timp de lectură 6 min.

„Modelul nostru social face din Franța cea mai egalitară țară din lume — aceea unde serviciile esențiale sunt gratuite, unde mai mult de jumătate dintre gospodării nu plătesc impozit pe venit, în timp ce cealaltă jumătate plătește cele mai mari impozite din lume. Cu toate acestea, francezii denunță, în majoritate, inegalitatea și cer mai multă gratuitate și mai puține impozite, în timp ce finanțele țării se prăbușesc.Nu trebuie să credem că modelul social egalitar ar fi, în sine, neviabil: țările scandinave ne demonstrează că…

citește în continuare

Germania nu poate interzice AfD și rămâne o democrație

Timp de lectură 6 min.

« Establishmentul politic german trece printr-o criză colectivă de nervi în fața popularității tot mai mari a partidului Alternativa pentru Germania (AfD) ceea ce e deopotrivă fascinant, deși tragic, de urmărit. AfD a obținut aproximativ 20% din votul național la alegerile din februarie și acum conduce în sondaje după un început dezastruos al noului guvern condus de CDU. Elita germană poate considera partidul respingător, dar el reprezintă opiniile a milioane de concetățeni. Răspunsul partidelor de masă la succesul AfD a fost să propună interzicerea lui…

citește în continuare

„Reconcilierea națională printr-un partid conservator prooccidental”

Timp de lectură 5 min.

« După 24 februarie 2022, pe partea dreaptă a spectrului politic, s-a produs o ruptură necesară: conservatorii prooccidentali s-au separat inevitabil de extremiștii de dreapta proruși, tot așa cum liberalii clasici de centru-dreapta s-au apropiat de „liberalii” democrați în sens american (amplasați, de fapt, la centru-stânga). Conservatorii prooccidentali se află în situația cea mai ingrată.  Stânga democratică îi privea și înainte de invadarea Ucrainei ca pe niște promotori ai stagnării sociale. Aparent, aveau dreptate: poți fi conservator în România postcomunistă? Ce să conservi? Etatismul? Sărăcia…

citește în continuare

Visul american se sfârșește într-o criză psihotică

Timp de lectură 6 min.

« „L-am prins”, a spus guvernatorul statului Utah, Spencer Cox, rostind o judecată neechivocă de vinovăție asupra bărbatului abia arestat. Se vor mai obosi oare să organizeze un proces și, dacă da, cum ar mai putea vreun juriu să rămână nepărtinitor? A mărturisit deja Tyler Robinson – care este încă prezentat oficial drept „suspect” – și a anunțat că se va declara vinovat? Președintele Trump și-a exprimat dorința ca acestuia să i se aplice pedeapsa cu moartea. A existat (sau va exista) o expertiză psihiatrică…

citește în continuare

Comunicat

Timp de lectură 1 min.

În urma decesului doamnei președinte a Fundației Corneliu Coposu, Rodica Coposu, Consiliul Director al fundației, întrunit în mod statutar, în ședință extraordinară, la data de 12 septembrie 2025, a luat, în unanimitate, următoarele hotărâri: 1. Se constată încetarea calității de membru a fundației a doamnei Steluța Lucia Rodica COPOSU, ce a avut funcția de ”președinte”, prin deces. 2. Se numește în funcția de Președinte al Fundației Corneliu Coposu, domnul Ion-Andrei GHERASIM. 3. Se elimină funcția de ”președinte executiv” din cadrul Consiliului Director. 4. Se…

citește în continuare

Iuliu Hossu – sfântul cel nenumit

Timp de lectură 4 min.

Cartea Tatianei Niculescu (Sfântul nr. 6, Editura Humanitas, 2025) îi va pune poate într-o anumită dificultate îndeosebi pe istoricii specializați în studierea trecutului recent al Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolice). Mulți dintre ei probabil vor admite valoarea literară cu totul specială a povestirii, dar vor simți nevoia să corecteze erori, anacronisme, inadvertențe de ordin istoric etc. Autoarea insistă că este vorba despre o lucrare de ficțiune în care nici măcar numele personajului principal nu este rostit, însă precizarea de pe ultima pagină a…

citește în continuare

Gravitatea crizei statului social. Cazul francez și nu numai

Timp de lectură 3 min.

« Disfuncționalitatea statului social este structurală. Un pic de istorie e suficient pentru a înțelege acest lucru. Statul social s-a prezentat mai întâi, în secolul XX, ca un sistem de asigurare generalizat, centrat pe educație, sănătate și pensii, făcut posibil de o creștere demografică susținută. Este o chestiune matematică. Dezechilibrul generațional dereglează mecanismul și îl condamnă la ruină. Concret, pensionarii au contribuit, dar cu mult mai puțin decât ceea ce au primit înapoi într-un context favorabil. Ei blochează acum sistemul electoral pentru a-și păstra avantajele.…

citește în continuare

Începuturile Casei Paleologu (Audio)

Timp de lectură 1 min.

Din arhiva emisiunii Teme deschise – Radio România Cultural (2010-2021), o înregistrare cu profesorul Teodor Paleologu despre începuturile Casei Paleologu în contextul educațional românesc. Sursa: Canalul YouTube Marina Dumitrescu Oficial  (https://www.youtube.com/@marinadumitrescuoficial4086)…

citește în continuare

Moartea macronismului (Le Figaro)

Timp de lectură 4 min.

« Asistăm la sfârșitul macronismului? În Franța, întrebarea aceasta e una dintre polemicile preferate ale verii. Întrebarea poate fi înțeleasă ad litteram: în ce măsură mai poate Emmanuel Macron să influențeze scena politică până la alegerile prezidențiale din 2027? Pentru unii, întrebarea este de-a dreptul o erezie. Gărzile pretoriene ale președintelui îi acuză de „lez-macronism” chiar și pe membrii guvernului care nu și-au ascuns niciodată ostilitatea față de acesta. Să vedem aici doar o obișnuită încleștare politică. Însă întrebarea devine cu adevărat interesantă abia atunci…

citește în continuare

Ce a rămas de stânga în stânga intelectuală?

Timp de lectură 4 min.

« „A scrie înseamnă a gândi împotriva propriei persoane”, spunea scriitorul Alain Bosquet.Înseamnă, de asemenea, a gândi împotriva propriei tabere – iar acesta este exercițiul la care s-a angajat, cu un anumit curaj, Nathalie Heinich. Socioloaga își retrasează parcursul de intelectuală de stânga într-o carte care navighează între teorie, scrierile sale anterioare, mărturii de teren și trăiri personale – elemente care dau textului o forță aparte. Nu este, așadar, nejustificat faptul că autoarea optează pentru persoana întâi singular – „eu” –, poate mai puțin academică,…

citește în continuare
1 … 5 6 7 8 9 … 26