Raportul anual al asociației Aid to the Church in Need prezintă un tablou alarmant asupra stării libertății religioase. Potrivit raportului asociației internaționale „aproape două treimi din omenire trăiește în țări care nu respectă libertatea religioasă”. Astfel, mai mult de „5,4 miliarde de persoane” ar fi afectate în 62 de țări din cele 196 de națiuni ale planetei, potrivit Raportului 2025 privind libertatea religioasă, publicat marți.
Această organizație catolică non-profit, fondată în 1947 în Olanda, lansează cu această ocazie o petiție mondială pe site-ul său (aed-france.org), pentru a reaminti că această libertate „nu este un privilegiu”, ci „un drept uman fundamental”, înscris în articolul 18 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Cu aceeași ocazie, AED va organiza la mijlocul lunii noiembrie „Săptămâna Roșie” (Red Week), în cadrul căreia peste 1.000 de monumente din lume vor fi iluminate în roșu timp de o săptămână. În Franța, Catedrala Notre-Dame din Paris a fost luminată în purpură anul trecut, la fel ca Bazilica Sacré-Cœur înaintea ei.
În lupta sa, AED se poate baza pe sprijinul Papei Leon al XIV-lea. Primindu-i pe responsabilii acestei fundații internaționale de drept pontifical la Vatican, pe 10 octombrie, Papa, doctor în drept canonic, a afirmat că „dreptul la libertatea religioasă” – „piatra de temelie a oricărei societăți drepte” – „trebuie recunoscut în viața juridică și instituțională a fiecărei națiuni”. El a încurajat, de asemenea, această organizație „să continue să dea voce Bisericii acolo unde are nevoie, unde este amenințată, unde suferă”. „Astfel, întăriți viața Bisericii, precum și țesutul spiritual și moral al societății”, a subliniat Suveranul Pontif.
Printre numeroasele mărturii care punctează acest vast raport de 1.248 de pagini, se numără și cea a Miriam, un nume fictiv folosit pentru a proteja anonimatul acestei creștine din Pakistan. Ea povestește cum bunicul ei, „acuzat de blasfemie”, a fost ucis cu brutalitate.
„Era ora șase dimineața, ne-a trezit o mulțime care striga: «Vă vom arde, ieșiți din casă!»”, povestește ea. Femeile din casă au rămas închise „șapte ore” în baie. Când poliția le-a asigurat că pot ieși, au descoperit că „totul fusese distrus” – „fără apă curentă, fără electricitate”. Pe podea zăcea un bărbat de nerecunoscut, „acoperit de sânge, cu dinții și nasul sparți, toate oasele părând frânte. Ni s-a spus că era bunicul nostru. Nu puteam să credem.” Nefericitul a murit din cauza rănilor sale, fără să știe că mica sa fabrică de pantofi fusese și ea incendiată. Soția lui a murit curând după aceea, „răpusă de durere”. „Aceasta este, spune nepoata, o libertate religioasă călcată în picioare.”
Publicat simultan în aproape o sută de țări, acest raport anual oferă relativ puține cifre, preferând o analiză de fondpentru fiecare țară vizată. În ansamblu, documentul distinge între:
- zonele de „persecuție”, cu „violențe, arestări, represiuni” – precum China, Coreea de Nord, India, Nigeria, Nicaragua și alte 19 țări;
- și zonele de „discriminare religioasă”, caracterizate prin „restricții privind cultul, exprimarea și egalitatea în drepturi” – precum Egiptul, Etiopia, Turcia, Vietnamul și alte 29 de state.
Un tablou global al raportului permite vizualizarea acestei sinistre centuri roșii a terorii care înconjoară planeta. Ea începe în Mexic, una dintre cele mai catolice țări din lume, „devenită cea mai periculoasă țară din lume pentru un preot” din cauza ultraviolenței traficanților de droguri; include Cuba, sinistrul Nicaragua, apoi se extinde spre Africa subsahariană (afectată de jihadiști), Arabia Saudită, Iran, Afganistan, China, Rusia și Coreea de Nord.
Documentul identifică, de asemenea, trei tendințe esențiale care, potrivit AED, duc la această situație:
- „Regimurile autoritare”, ale căror puteri opresive instalează „controlul și represiunea legală a religiei în centrul strategiei lor de consolidare”, cu patru exemple majore: China, Eritreea, Iran și Nicaragua.
- „Violența jihadistă”, prezentă în Africa de Vest și Africa Centrală, care vizează „comunitățile creștine și musulmane care nu aderă la ideologia lor”.
- „Naționalismul religios”, caracterizat prin „instrumentalizarea identității etnice și religioase, care încalcă drepturile minorităților”, în special în India și Myanmar.
Consecințele, subliniază raportul, sunt devastatoare, în special pentru femeile și fetele aparținând acestor minorități religioase, dintre care unele, în vârstă de numai 10 ani, suferă abuzuri sistematice: răpiri, convertiri forțate și căsătorii forțate, ca în Pakistan, Egipt sau Mozambic. În acest sens, AED afirmă că a desfășurat activități de lobby pe lângă instituțiile europene, pentru a sensibiliza deputații cu privire la situația femeilor și tinerelor din Pakistan, confruntate cu „legea blasfemiei” (care pedepsește orice critică la adresa islamului). Această lege duce, adesea, la „situații de sclavie” pentru tinere creștine și hinduse.
Totuși, există o mică îmbunătățire: adoptarea unei legi care stabilește la 18 ani vârsta minimă pentru căsătoria creștinilor în zona Islamabad, capitala Pakistanului. Această măsură a avut, potrivit AED, efectul de a proteja tinerele împotriva căsătoriilor forțate și a convertiriilor la islam, eliminând vârsta legală anterioară, care era de doar 13 ani.
Ultima consecință umanitară a acestor încălcări ale libertății religioase este valul masiv de migrați, ilustrat prin trei exemple: Cuba, Venezuela și Nicaragua. Raportul afirmă că, între 2022 și 2023, 18% din populația Cubei a părăsit insula. Între 2018 și 2023, 22% din populația Nicaraguei a fugit de dictatura lui Daniel Ortega. Iar în Venezuela, condusă mai întâi de Hugo Chávez, apoi de Nicolás Maduro, un sfert din populație – adică 7,7 milioane de emigranți– a părăsit țara în ultimii zece ani.
Sursa: Le Figaro
