Ultimul 10 Mai

Timp de lectură 2 min.

Ultimul 10 Mai al României, ca monarhie constituţională. Azi putem reconstitui acel moment cu ajutorul documentelor de arhivă, al memorialisticii şi al altor lucrări (C.V.R. Schuyler, Arthur Gould Lee, Mircea Ionniţiu etc.). Sărbătoarea lui 10 mai în anul 1947 a fost mult mai sobră. Autorităţile guvernamentale, dominate de comunişti, au explicat acest fapt prin starea foarte grea în care se afla ţara. În prezenţa regelui Mihai I, a membrilor guvernului Petru Groza şi a corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, s-a oficiat un Te Deum…

citește în continuare

Paul Goma. Conştiinţă istorică şi conştiinţă literară

Timp de lectură 7 min.

Voi stărui aici asupra unui volum mai special, anume o creaţie istoriografică la care autorul a lucrat pe parcursul a aproape două decenii – Flori Bălănescu, Paul Goma. Conştiinţă istorică şi conştiinţă literară, prefaţă de dr. Mioara Anton, Editura Corint, Bucureşti, 2022, 638 pag. Lucrarea cercetătoarei Flori Bălănescu – la origine, o teză de doctorat susţinută la Institutul de Istorie „N. Iorga“ (Academia Română) – îşi propune să fie un studiu monografic şi o reconstituire amplă a modalităţilor prin care, pe fondul traumelor fizice,…

citește în continuare

Relațiile diplomatice dintre România și Vatican

Timp de lectură 3 min.

Volumul coordonat de Conferința Episcopilor din România, intitulat Un secol de relații diplomatice între România și Sfântul Scaun, 1920-2020 (Editura ARCB-Libreria Editrice Vatican, București, 2020) – împărțit în cinci capitole semnate de autori consacrați – tratează principalele momente care au caracterizat raporturile dintre România și Vatican de-a lungul celor 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice. Acest studiu cu valențe monografice a fost printre puținele producții editoriale științifice care au marcat împlinirea centenarului și poate din acest motiv este prefațat chiar de nunțiul…

citește în continuare

Elena Ceaușescu: Comunismul românesc la feminin

Timp de lectură 7 min.

A apărut recent o lucrare ce îşi propune să fie un studiu monografic care să surprindă ascensiunea, implicarea şi influenţa politică a Elenei Ceauşescu la vârful puterii din România în ultimele decenii de regim comunist – Cosmin Popa, Elena Ceauşescu sau anatomia unei dictaturi de familie, Bucureşti: Litera, 2021, 320p. Cartea urmăreşte cu ajutorul documentelor de arhivă atât secvenţele biografiei politice a Elenei Ceauşescu, cât şi paşii făcuţi de Nicolae Ceauşescu spre conducerea bicefală. Autorul plasează regimul politic al lui Ceauşescu sub semnul mai…

citește în continuare

Chestiunea Basarabiei în relaţiile româno-sovietice

Timp de lectură 4 min.

Invazia recentă a Rusiei în Ucraina a scos la iveală inclusiv vulnerabilitatea maximă în care se află Moldova de peste Prut, o ţară care, spre deosebire de România, nu este membră a NATO sau a Uniunii Europene şi, în plus, are pe teritoriul său trupe (de ocupaţie) ale Federaţiei Ruse. Acestea din urmă sunt suspectate de Ucraina că ar putea interveni în conflictul sângeros declanşat de Vladimir Putin care vizează şi marele oraş-port Odessa, situat foarte aproape de frontierele Republicii Moldova. Deficitul de securitate…

citește în continuare

Iuliu Hossu: viața și martiriul

Timp de lectură 3 min.

Nu s-au stins încă ecourile beatificării din anul 2019 a celor şapte episcopi martiri greco-catolici. Între timp, şi la vârful Bisericii Ortodoxe Române se ia în calcul tot mai serios ideea canonizării martirilor din perioada comunistă. Procesul este încă într-o fază incipientă, dar s-au conturat deja două şcoli de gândire: cea dintâi favorizează o canonizare generică menită să îi omagieze pe martirii din timpul totalitarismului comunist, persecutaţi din motive religioase, în timp ce a doua înclină spre varianta unor canonizări punctuale, individuale, urmând cumva…

citește în continuare

Schimbare și adaptare în comunism şi postcomunism

Timp de lectură 4 min.

În pofida transformărilor radicale prin care a trecut România în ultimii 70 de ani, din ce în ce mai mult – mai ales în ultimul deceniu – sociologi și istorici s-au concentrat în studiile lor asupra problemei continuităților ce au traversat diverse regimuri politice (de la perioada „burgheză“ la comunism și postcomunism). În această tendință se înscrie și cartea lui Cătălin Augustin Stoica, sociolog și profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, un reputat cercetător în științe sociale format la Central European…

citește în continuare

Mai reprezintă un pericol ideea comunistă?

Timp de lectură 4 min.

Prima ediție a volumului pe care îl discutăm aici (Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, O idee care ne sucește mințile, Editura Humanitas, 2022) a apărut în toamna anului 2014 și pleca de la premisa că pe continentul european s-a lăsat „o noua cortină de fier a memoriei“. Pe scurt, după 1989 reunificarea Europei s-ar fi realizat în principal prin occidentalizare, cu neglijarea sensibilităților est-europene (p. 8), cu ignorarea regimului sufletesc diferit existent în Europa Centrală și de Est, o regiune răvășită de experiența…

citește în continuare

O creație a ceaușismului: Academia de Știinte Sociale și Politice

Timp de lectură 6 min.

În ultimul deceniu şi jumătate, în principal datorită revoluţiei arhivistice, cultura autohtonă s-a îmbogăţit cu multe lucrări de istorie instituţională care au putut beneficia de declasificarea a numeroase surse istorice altă dată ţinute sub obroc. Ultima carte a lui Cosmin Popa – Intelectualii lui Ceauşescu şi Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, 1970-1989, prefaţă de Florin Anghel, Editura Litera, Bucureşti, 2018, 352 p. – se integrează şi ea acestui fenomen editorial. Dar aici am putea adăuga un bemol: fondul arhivistic numit Academia de Ştiinţe…

citește în continuare

Cum au perceput istoricii de după 1989 regimul care abia se încheiase?

Timp de lectură 8 min.

Voi încerca să vorbesc în cele ce urmează despre câteva „școli istorice“ care s-au raportat într-o manieră proprie la problematica definirii regimului politic de după 1945/1948. Mai întâi trebuie spus că istoria contemporană a fost în suferință sub regimul comunist, ea fiind de multe ori identificabilă cu propaganda istoriografică oficială. În general, profesioniștii din domeniu s-au refugiat în studiul istoriei vechi și medievale, specializări mai puțin supuse amestecului politico-ideologic. Evident, au existat și excepții. Atunci când am intrat la Facultatea de Istorie a Universității…

citește în continuare