Adelina Rădulescu despre « statul vulnerabil »

Timp de lectură 5 min.

« Instituțiile care asigurǎ funcționarea statului de drept și cele care se ocupǎ de siguranța naționalǎ ies atât de prost pânǎ acum cǎ te întrebi cu ce se îndeletnicesc în afarǎ de încasarea supersalariilor și a pensiilor alea speciale. În timpul campaniei, SRI a declarat cǎ nu avem ingerințe ale unui „agent statal” și nici ferme de trolli. 

A doua zi dupǎ primul tur al prezidențialelor, președintele și premierul au anunțat cǎ serviciile nu le-au transmis informații despre nereguli în campania lui Kremlin Georgescu. AEP a constatat sec cǎ acel candidat care a sǎrit de la 2-5-7% în sondaje și a ajuns la 2,2 milioane de voturi în T1, are zero cheltuieli declarate. Ce face AEP? Nimic. 

La trei zile dupǎ alegeri, Sebastian Popescu, un candidat care a ieșit pe locul 12 la scrutin, sesizeaza CCR cǎ învingǎtorul în alegeri „a înşelat electoratul printr-o campanie masivǎ în online” cu zero cheltuieli. Pânǎ aici, admitem cǎ nu au știut. Rusia a fost subversivǎ și ne-a atacat silențios din 33 de tǎri, dar s-a prins și a respins atacurile doar STS. 

A patra zi de la alegeri, se întrunesc CSAT și CCR. Nu comunicǎ între ele, nu fac schimb de informații. CCR, care interpreteazǎ Constituția pe 50.000 lei/lunǎ/ pt cei mai mulți dintre judecǎtorii care cumuleazǎ pensie și salariu, nu are nicio întrebare pentru Direcția din SRI pentru apǎrarea Constituției, care încaseazǎ 15.000-20.000/lunǎ/ purtǎtor de uniformǎ. CCR dǎ la coș sesizarea lui Sebastian Popescu fiindcǎ ar fi fost depusǎ prea târziu (la o orǎ de la expirarea termenului), în schimb ia decizia de renumǎrare a voturilor, mergând pe investigația cerutǎ de candidatul clasat pe locul 9. În aceeași zi, CSAT comunicǎ națiunii cǎ Rusia ne-a atacat cibernetic și, în ultimul paragraf, ne sugereazǎ cǎ a pus la treabǎ instituțiile statului de drept și pe cele care apǎrǎ siguranța nationalǎ. Dar, ca sǎ ne zdruncine și mai tare încrederea în statul care ne apǎrǎ, oamenii ǎia din CSAT nu trimit nici mǎcar procurorilor vreun capǎt de informație. Președintele țǎrii dispare, iar primul ministru face jocuri politice post alegerile parlamentare. Nu îl bântuie nici mǎcar acele date despre amestecul de gǎrzi paramilitare, egumeni ruși, clanuri și afaceriști sulfuroși care fac armata de voluntari, așa le zice pedologul, „din popor”. Vrea guvern, oricare ar fi, în jurul PSD. Responsabil!

Ce naiba au fǎcut oamenii ǎștia vreme de o sǎptǎmânǎ? A, da, CCR a abandonat renumǎrarea voturilor și a validat T1, lǎsându-ne în ceațǎ totalǎ (nu a prezentat încǎ o motivare, deși avem T2 în trei zile). Şeful statului a avut nevoie de o sǎptǎmânǎ ca sǎ ne dea indicii despre dimensiunea dezastrului. Probabil o fi crezut cǎ suntem încǎ în filmul cu cheltuielile pt jeturile private și renovarea Aviatorilor 86. 

Nu mǎ pronunț în privința conținutului și a formulelor de redactare din documentele declasificate. Sunt de aceeași pǎrere cu colegii care sunt siderați de imprecizia și irelevanța, de pildǎ, a documentului de la SIE. Şi eu, ca multǎ lume, am remarcat cǎ un document de la SRI conținea info care, la data ședinței CSAT, apǎruserǎ deja în presǎ. STS iese bine din ce s-a publicat. Poate cǎ între documentele secrete încǎ, sunt și lucruri bine fǎcute. Serviciile astea plǎtite generos din bani publici, partenere cu de-alde CIA, MI6 samd, dovedesc opacitate și lǎutǎrism. 

  1. Serviciile secrete nu au un control parlamentar adevǎrat. Rapoartele lor sunt de ani de zile nedezbǎtute în Parlament. Cǎ încǎ din pandemie avem propagandǎ agresivǎ de sorginte ruseascǎ iar serviciile nu au fǎcut nimic s-o contracareze știam cu toții. Vedetele apǎrute atunci sunt azi in parlamentele de la București și Bruxelles pentru cǎ au fost lǎsate sǎ capete adepți. Azi avem nu unul, ci trei partide prorusești. Halal stabilitate!
  2. Serviciile secrete nu au devoalat, in aproape trei ani de la invadarea Ucrainei, niciun spion rus. Suntem ultima țarǎ din UE care a expulzat diplomați ruși în primul an de la atacul Rusiei asupra Ucrainei. Ştirile alea cu zeci chiar peste suta de diplomați ruși trimiși acasǎ, multǎ vreme nu aveau niciun ecou pe la noi.
  3. Ce a dat rezultate excepționale din activitatea serviciilor secrete (nu le spun de intelligence, întâi s-o dovedeascǎ) este penetrarea aparatului de stat cu ofițeri activi sau cu politicieni recrutați de ele. Ofițeri activi, cu cinci joburi simultane, din care una secretar de stat la Min Fondurilor Europene și alta, secretar general la Min de Finanțe, pt mine a fost un exemplu șocant. Ofițerul SRI activ angajat cadru universitar la Facultatea de Jurnalism, dupǎ ce ani de zile fǎcuse turul televiziunilor ca sociolog, politolog și specialist în apiculturǎ. Ofițerul SRI ajuns primar anul ǎsta la S1 ne aratǎ ce înțeleg structurile de forțǎ ale statului din misiunea și rațiunea muncii lor. Despre amestecul lor în afaceri și justiție nici nu mai are rost sǎ amintesc. Axolo performeazǎ. Am sǎ fac însǎ trimitere la Eduard Hellvig, care, în calitate de director SRI, a spus într-un discurs public (parafrazez) cǎ incompetența și obediența clasei politice a ajuns pânǎ acolo încât, atunci când au de luat vreo decizie, politicienii se duc dupǎ soluții la SRI.             Și ne mai mirǎm cǎ statul ǎsta e atât de vulnerabil, cǎ avem de douǎ sǎptǎmâni dovada agresiunii Rusiei, cǎ americanii ne bat obrazul cǎ nu am investigat pânǎ la capǎt cazul Kremlin pe bune Georgescu? Ce a fǎcut statul ǎsta pentru alegeri corecte? Codul penal le aratǎ clar cum este încadratǎ campania lui Georgescu. Şi Legea alegerilor prezidențiale le aratǎ. Ce va face statul ǎsta? Va face pace cu Rusia, ca pedologul, Simion și Şoșoacǎ, adicǎ va capitula? Sper cǎ pesimismul ǎsta care ne-a cuprins sǎ fie o eroare! »

Sursa: Adelina Rădulescu. Pagina personală de Facebook

(https://www.facebook.com/adelina.radulescu.98)

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.