Într-un editorial, cotidianul Wall Street Journal consideră că, prin mandatele de arestare pentru Netanyahu și Gallant, Curtea Penală Internațională (TPI) a sacrificat standardele și viitorul său pentru a se alătura războiului împotriva Israelului:
« Tribunalul Penal Internațională de la Haga a emis joi mandate de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și fostul său ministru al apărării, iar acest atac legal nu vizează doar Israelul. Precedentul creat va afecta capacitatea tuturor democrațiilor de a se apăra împotriva grupurilor teroriste sau a statelor ostile.
Casa Albă s-a opus deciziei TPI, dar ar fi putut să o prevină. Camera Reprezentanților din SUA, controlată de republicani, a adoptat în iunie un proiect de lege bipartizan pentru a sancționa TPI. Chuck Schumer, la îndrumarea președintelui, a blocat sancțiunile în Senat timp de aproape șase luni. Acesta este același senator Schumer care adoră să spună în fața publicului evreu că este „shomer”-ul lor, adică gardianul lor în Congres.
În ceea ce privește Israelul, TPI a deformat legea și faptele. A ignorat umbrele care planează asupra procurorului instanței, care este investigat pentru posibile hărțuiri sexuale și care a schimbat cursul anchetei privind Israelul la câteva zile după ce a aflat despre acuzațiile care îi amenință cariera. Și asta nu e problematic, a spus instanța.
În primul rând, legea: TPI are jurisdicție doar asupra statelor membre, însă Israelul nu este membru, iar Gaza nu este un stat. Cu toate acestea, instanța a invocat un așa-zis „Stat Palestina.” Apoi, a considerat că granițele acestui stat includ Gaza și a permis Autorității Palestiniene să semneze pentru teritoriul controlat de Hamas din 2007. „Legea” internațională devine maleabilă când vizează Israelul.
În al doilea rând, faptele: Hamas a declanșat războiul pe 7 octombrie, trimițând escadroane ale morții în Israel, după care a promis că va repeta masacrul „din nou și din nou” folosindu-se de Gaza ca bază. Israelul a intrat în război pentru autoapărare, cu obiectivul legitim de a distruge Hamas.
Acest caz depășește granițele Israelului, a cărui armată a obținut, probabil, cel mai mic raport victime civile-combatanți din istoria războiului urban. Efectul mandatelor TPI este de a dezarma orice democrație occidentală care răspunde la atrocitățile comise de teroriști și state necinstite. Precedentul va fi folosit împotriva SUA, care, la fel ca Israelul, nu a aderat niciodată la TPI.
TPI îi acuză pe Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant de presupusa utilizare a înfometării ca metodă de război și de alte crime împotriva umanității. Politizarea începe cu lista acuzaților. Ea include doar doi din cei trei membri ai cabinetului de război al Israelului de la acea vreme, omițându-l pe Benny Gantz, favoritul celor care vor să-l înlăture pe Netanyahu.
Acuzația de înfometare deliberată este absurdă. Israelul a facilitat transferul a peste 57.000 de camioane de ajutoare și 1,1 milioane de tone de asistență, deși furturile frecvente ale Hamas înseamnă că Israelul ajută, indirect, inamicul său de pe câmpul de luptă, un lucru pe care legea nu îl poate cere.
Acesta este motivul pentru care președintele Biden a declarat, pe 18 octombrie 2023, că, dacă Hamas fură ajutoarele, „acest lucru se va opri.” Președintele nu și-a respectat promisiunea, iar Israelul și-a depășit obligațiile în ceea ce privește asistența umanitară.
Comitetul Internațional pentru Revizuirea Foametei a constatat, pe 30 iunie, că foametea nu se produce în Gaza—Hamas atribuie 41 de decese în tot războiul malnutriției—dar că riscul crescut de foamete va persista atât timp cât războiul continuă. Mai ales în condițiile în care lumea susține decizia Egiptului de a nu permite refugiaților să părăsească Gaza, captivând civilii în zona de război.
Folosirea civililor palestinieni ca arme politice este esența strategiei Hamas, pe care TPI acum o validează. Hamas a salutat mandatele emise de TPI joi, declarând că „justiția internațională este de partea noastră și împotriva entității sioniste.”
În al treilea rând, consecințele: Domnii Biden și Schumer nu vor mai putea proteja TPI, care a așteptat convenabil să emită mandatele de arestare după alegerile din SUA și înainte ca Donald Trump să revină la Casa Albă.
Cu toate acestea, reprezentantul Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al președintelui ales, a anunțat că vor urma acțiuni. Senatorii republicani Lindsey Graham și Tom Cotton intenționează să îl preseze pe dl Schumer să organizeze un vot pe proiectul de lege adoptat de Camera Reprezentanților în Congresul de tranziție. Dacă dl Schumer refuză, un vot este sigur în următorul Congres. Dl Graham intenționează, de asemenea, să introducă un proiect de lege care merge mai departe și sancționează grupurile și națiunile care ajută și sprijină organizații precum TPI, care aduc prejudicii securității SUA.
Președintele Trump a sancționat unii oficiali ai TPI în 2020 pentru investigarea ilegală a trupelor americane, iar instanța a cedat. Dl Biden a revocat sancțiunile în 2021. Tăierea accesului TPI și, de exemplu, a celor mai importanți 100 de oficiali ai săi la sistemul bancar american prin sancțiuni—cu toate implicațiile asupra conturilor bancare europene—ar putea paraliza instanța.
Auto-sabotajul TPI este o altă consecință a politicii externe a administrației Biden, care prea des a pus autoritatea instituțiilor internaționale deasupra interesului național al SUA. Este, de asemenea, unul dintre motivele pentru care în curând nu va mai fi președinte. »
Sursa: WSJ.com
