Unele dintre trăsăturile comune ale diferiților reprezentanți și votanți ai partidelor postcomuniste mainstream din România, de dreapta sau de stînga, sunt șovinismul, antimaghiarismul și discriminarea anti-Roma (pe limbajul huliganilor, antițigănismul). De cîte ori intră în criză, partidele majorității românești își dau arama pe față cu exhibarea sentimentelor antiungurești, iar media și social media le țin isonul. De parcă toți fac parte dintr-un AUR mai mare[1]. Ultima izbucnire tribalistă a fost legată de scoaterea UDMR din coaliția executivă cu PSD și PNL. O majoritate supracalificată de pseudoanaliști, moderatori, redactori,…
citește în continuare