Marea impostură a Rusiei lui Putin (2). Antiumanismul

Timp de lectură 17 min.

Istoricii și diplomații au evocat adesea „neînțelegeri” în analiza relațiilor dintre Europa și Rusia. Ar fi însă mai corect să vorbim despre o incompatibilitate a universurilor mentale, determinată tocmai de faptul că europenii sunt încă influențați de lumina vechii lor civilizații, în timp ce, pentru ruși, așa cum scria Piotr Ceaadaev, prietenul lui Pușkin, în celebra sa Scrisoare filosofică I (1830): „În altă parte, sunt cele mai triviale adevăruri, ba chiar și la popoarele mult mai puțin avansate decât noi din anumite puncte de…

citește în continuare

Nevoia de schimbări reale, în România, în Europa și în Ucraina

Timp de lectură 8 min.

Lenea , frica de schimbare și naivitățile politice românești, ca și indolența izolaționistă a gândirii politice americane ar putea să nască monștri extremiști cum nu s-au mai văzut. În România se pune de o coaliție guvernamentală pro-europeană, care urmează să cuprindă toate partidele mai mult sau mai puțin onorabile, inclusiv deloc onorabilul PSD. Ce rămâne, pe viitor, nemulțumiților? Să ștampileze extremiști. Pe care o mare coaliție îi întărește invariabil. În România ca și în Germania. Unde ascensiunea dreptei populiste în landurile răsăritene ale fostei…

citește în continuare

«Modelul pe care-l adoptă Georgia renunțând la democrație este unul rusesc»

Timp de lectură 8 min.

Vă rezentăm aici un extras din interviul pe care profesorul Armand Goșu, specialist al spațiului ex-sovietic, l-a acordat platformei Contributors.ro: « Armand Goșu: Sâmbătă a fost ales Mihail Kavelașvili, un atacant foarte talentat, care și-a început cariera de fotbalist în perioada sovietică (…). Sistemul de alegere a președintelui a fost schimbat. Înainte președintele era ales de popor, într-un scrutin universal. Acum, la 14 decembrie 2024, pentru prima dată, președintele a fost ales de un Colegiu electoral, format din parlamentari, reprezentanți ai autorităților regionale și municipale.…

citește în continuare

Cum s-a închis cercul democrației originale și ce soluții rămân

Timp de lectură 11 min.

Democrația nu ar fi fost « salvată » așa cum a fost « salvată », dacă fructul nu era, instituțional vorbind, copt. Deciziile și toate bâlbele CCR din 2024 nu sunt cauza, ele sunt rezultatul unui lung proces de degradare instituțională. Acțiunea CCR de oprire a votului și anulare a alegerilor a fost ultimul glonț tras de elitele acestor instituții în chiar inima procesului de legitimare a regimului politic.  Această inimă era bolnavă, dăduse semne mai mult decât îngrijorătoare, dar avea șansa să funcționeze. I s-a luat această…

citește în continuare