« România, laboratorul post-democrației »

Timp de lectură 5 min.

Reproducem aici un text apărut la sfârșitul anului trecut în cotidianul francez Le Figaro, la pagina opinii, text semnificativ pentru semnele de întrebare din ce în ce mai apăsate pe care presa europeană le exprimă referitor la credibilitatea discursului de justificare al autorităților de la București după anularea alegerilor prezidențiale. Nu în ultimul rând, discursul anti-UE sau eurosceptic vede în cazul românesc un argument care poate fi utilizat împotriva instituțiilor europene: « Pe 24 noiembrie, românii, spre surprinderea generală, îl conduceau în turul doi al…

citește în continuare

Trump, Trudeau, Kickl, georgeștii: zdrențuita stângă radicală e înlocuită

Timp de lectură 8 min.

Dar cine o înlocuiește și cu ce? Și în ce speră șoșocii și alți kremlin georgești ai României? În schimbările politice de pe harta lumii. Și cuplată cu ea, nădăjduiesc în prostia multor români, incapabili să facă diferența dintre formațiuni de dreapta încă democratice și ne-antisemite, și epigonii iudeofobi și fasciști ai legionarilor pro-hitleriști din România. Suveraniștii dâmbovițeni și dreapta occidentală Or, nimeni în lumea civilizată nu va fi de acord să se împrietenească, la rigoare, cu mahalaua, cu delirul, cu o Șoșoacă sau…

citește în continuare

Educația publică între libertate individuală și conștiință națională

Timp de lectură 10 min.

În Viața românească din august 1988 Edgar Papu răspundea la întrebările unei anchete despre „lumea de mâine”, în care o întrebare privea raportul în viitor dintre „omul simplu” și „omul de cultură”. Răspunsul suna astfel: „Idealul ar fi ca mâine să nu mai existe „oameni simpli”, oricare le-ar fi îndeletnicirea. Pe de altă parte, desființare diplomelor sau certificatelor ar aduce după sine și desființarea titlurilor. Năruindu-se aceste ziduri și toată lumea având carte, nu va mai exista nicio distincție fiindcă, mai mult sau mai…

citește în continuare

WSJ: Mark Zuckerberg și Facebook își fac mea culpa

Timp de lectură 4 min.

« Odată cu plecarea lui Biden din funcție, Meta renunță la regimul său de cenzură. Ei bine, domnul Zuckerberg redescoperă curajul convingerilor sale privind libertatea de exprimare. În primii ani de existență, Facebook a adoptat o abordare pasivă în moderarea conținutului. Însă, după alegerile din 2016, democrații au criticat platforma pentru că nu a făcut mai mult în privința eliminării „dezinformării rusești”, despre care susțineau că l-a ajutat pe Trump să câștige. Facebook a instituit atunci un sistem opac în care terțe părți, precum instituții…

citește în continuare