Memento… Două decenii de la moartea lui Stalin

Timp de lectură 32 min.

La 5 martie 1953 a sucombat în mijlocul unor discrete suspine de descătușare, izolate într-un noian de bocete dezlănțuite de mulțimile ignorante, Iosif Vissarionovici Djugașvili, intrat în istorie sub numele de Stalin. Cei apropiați l-au dezmierdat cu apelativul „Koba”. Legiunile de mercenari ai condeiului și ai retoricei angajate, din spațiile sovietice și de pe alte meridiane ale globului, s-au întrecut, vreme de treizeci de ani, într-o dezgustătoare competiție, să-l glorifice cu cele mai năstrușnice titluri: „Cel mai iubit fiu al poporului”, „Părinte al națiunilor”,…

citește în continuare

Comunismul. Confesiuni inedite ale unui martor: Corneliu Coposu (II)

Timp de lectură 10 min.

Tratamentul aplicat deținuților politici a fost diferențiat de timp, închisoare și echipaj, un exemplu elocvent constituindu-l ceea ce s-a întâmplat la penitenciarul de la Râmnicu-Sărat, care prezenta o situație ieșită din comun, acolo fiind concentrate așa-zisele „vârfuri ale reacțiunii”: „Acolo gardienii erau asiatici, nu cunoșteau limba română. Ei știau doar că aveau un număr de deținuți, pe care-i identificau după cifră, nefiind capabili să comunice în nici un fel. Eu m-am aflat singur în celulă foarte mult timp. În acest interval, nu am schimbat…

citește în continuare

Chestiunea Basarabiei în relaţiile româno-sovietice

Timp de lectură 4 min.

Invazia recentă a Rusiei în Ucraina a scos la iveală inclusiv vulnerabilitatea maximă în care se află Moldova de peste Prut, o ţară care, spre deosebire de România, nu este membră a NATO sau a Uniunii Europene şi, în plus, are pe teritoriul său trupe (de ocupaţie) ale Federaţiei Ruse. Acestea din urmă sunt suspectate de Ucraina că ar putea interveni în conflictul sângeros declanşat de Vladimir Putin care vizează şi marele oraş-port Odessa, situat foarte aproape de frontierele Republicii Moldova. Deficitul de securitate…

citește în continuare

Ioan Stanomir: Rusia, Uniunea Sovietică și noi

Timp de lectură 3 min.

De ce este bine să pledăm cauza unei justiții a memoriei? Ce fel de atitudine ar trebui să adoptăm față de diversitatea Estului, atunci când vorbim despre memorie și modele: să prețuim ceea ce descoperim sau să fim mai degrabă prudenți? Despre ce fel de justiție a memoriei ne învață unul dintre cei mai importanți intelectuali ai modernității, Anton Pavlovici Cehov? Ce înseamnă „a doua Rusie” și care este forța ei acum, când armele vorbesc? De ce trebuie să ne întoarcem atât de departe…

citește în continuare
1 70 71 72 73 74 129