Despre iluziile “salvării” prin politică sau tehnologie

Timp de lectură 7 min.

Alexandru Gussi: Revin la problema absenței unui reper spiritual care unește o comunitatea politică care vrea să devină sau să rămână democratică. Dintre substitutele momentului, pe lângă ecologia care vrea să mobilizeze social utilizând paradigma apocaliptică, poate vom vorbi despre asta, pare că religia explicită sau implicită care prinde la nivelul elitei și super-elitei multi-miliardarilor produși de economia digitală este cea a trans-umanismului, a omului augmentat. Ideea de om nou, într-un fel sau altul augmentat, e și ea un semn al simplei nevoi de…

citește în continuare

Despre necesitatea asumării unei ideologii

Timp de lectură 4 min.

Am scris recent câteva cuvinte despre nevoia de unitate pentru a (re)porni construcția unei democrații solide în România, și cum bunul meu prieten Alexandru Gussi a avut amabilitatea să-mi răspundă, voi încerca sa mai schițez câteva idei despre cum ar trebui să arate o opoziție unită. Încerc să-mi aduc aminte când, în ultimii 30 de ani, am votat pentru ceva sau pentru cineva și nu doar împotriva cuiva sau pentru soluția “răului cel mai mic”. Am votat (nu mă refer la opțiunile mele personale,…

citește în continuare

Expoziţia „Duşmance ale poporului”

Timp de lectură 3 min.

Expoziţia „Duşmance ale poporului” aduce în faţa publicului portretele a 71 de femei – unele cu prezentări mai largi, altele mai restrânse – care au fost închise în perioada comunistă din raţiuni politice. Acestora li s-a pus eticheta de „duşmani ai poporului” de către regimul comunist din cele mai variate motive: pentru că făcuseră parte din rezistenţa din munţi, pentru că se opuseseră ca pământurile să le fie confiscate în timpul procesului de colectivizare, pentru că avuseseră legături cu Occidentul, fiind acuzate de „înaltă…

citește în continuare

Exaltare și emoție în era digitală. Tentația totalitară

Timp de lectură 3 min.

Profeţii erei digitale sunt profeţi ai emoţiilor dezlănţuite. Cuvintele lor sunt încărcate de povara neliniştii pe care o resimt în faţa mizeriei umanităţii şi a pericolelor pe care le înfăţişează viitorul. Vocea emoţiei devine o voce a imprecaţiei, a urgenţei, a exaltării. Emoţia instituie în umanitate o linie de ruptură: orice reconciliere între cei ce acceptă mesajul speranţei şi cei care îi rezistă este imposibilă. Emoţia şi exaltarea erei digitale nu sunt decât avatarul glamour al sentimentelor utopice ce însoţesc omenirea însăşi. Domnia criminală…

citește în continuare
1 37 38 39 40 41 53