Fragment de carte: Un genocid nerecunoscut. Foametea organizată de URSS în Basarabia (1946-1947)

Timp de lectură 9 min.

Foametea organizată de URSS în Basarabia a fost ultima foamete organizată de URSS în perioada existenței sale. La fel ca și în cazul foametei din Povolgia, Ural și RASS Kirghiză (actualmente teritoriul Kazahstanului), al foametei din RSS Kazahstan și RSS Ucrainiană în anii 1932-33, foametea din anii 1946-1947 din Basarabia a fost organizată cu buna știință. (…) Scopul înfometării basarabenilor a fost de a frânge coloana vertebrală a populației și de a o transforma într-o masă amorfă. Consecința imediată a acestei politici inumane a…

citește în continuare

Sens Politic la primul pas

Timp de lectură 5 min.

Crizele globale și zonale care se succed rapid desenează o lume mai periculoasă și mai greu de înțeles. Iar non-înțelegerea produce neîncredere. Apoi conflictele de interpretări devin conflicte propriu-zise. Adevăratele bule sociale construite de algoritmi ajung să izoleze mental, produc confruntări artificiale, deconstruiesc ideea de bine comun și încurajează egoisme individuale sau de grup. Pe de altă parte, la nivelul instituțiilor politice, binele comun nu mai e gândit, e numai instrumentalizat până a fi golit de sens. Criza binelui comun e criza politicii, nu…

citește în continuare

Sensul speranței: memoria ca sursă a schimbării

Timp de lectură 3 min.

De mii de ani curăţim zgura sufletului românesc de asprimile ei Corneliu Coposu În acești 32 de ani și jumătate trecuți de la Revoluție ne-am lămurit, sper, că regimul comunist nu este o organizare, un sistem economic, politic, social, nu este o doctrină, ci, mai întâi de toate, este o structură umană, un model tipic de gândi și de a fi. Comunismul s-a bazat și se bazează pe două tendințe omenești înnăscute: tendința de a supune și tendința de a fi supus, o contradicție…

citește în continuare

Corneliu Coposu – rezistenţă şi libertate

Timp de lectură 4 min.

Corneliu Coposu este unul dintre puţinii oameni politici de la noi prin care vocaţia libertăţii este onorată, ca un angajament cu care nu se poate realiza niciodată un compromis. În detenţie, ca şi în libertate, în tiranie, ca şi în democraţia tulbure de după 1990, Coposu a intruchipat, până la capăt, valorile prin care se defineşte catehismul demnităţii umane în veacul XX: fidelitate faţă de statul de drept, credinţă în Dumnezeu, respect faţă de patrie şi încredere în capacitatea libertăţii de a fi cărămida…

citește în continuare