T. Baconschi, studii de antropologia religiei (Video, partea I)

Timp de lectură 2 min.

Care este semnificația expresiei „Sicut in caelo et in terra”? Cât de întemeiate sunt prejudecățile potrivit cărora între ideea de râs și cea de creștinism nu ar exista, de fapt, un raport liniar? Ce anume l-a determinat pe Teodor Baconschi să cerceteze la nivel academic antropologia deriziunii în patristica răsăriteană? Există diferențe majore între râsul consemnat în Vechiul Testament și cel din Noul Testament? Ce rol au avut marile tipuri hagiografice din lumea bizantină – sfinții-mimi și „nebunii pentru Hristos” – în procesul de…

citește în continuare

T. Baconschi, studii de antropologia religiei (Video, partea a II-a)

Timp de lectură 2 min.

De ce este important efortul României de ancorare în Occident, atât în cultura organizațională a Uniunii Europene, cât și în spațiul alianței euroatlantice? Care este partea nevăzută a acestui dublu scut și cum se raportează el la lumea creștină? Se poate spune că, înainte de 1989, în anii regimului dictatorial, și tradiția devenise, la rândul ei, un scut redutabil? Cum putem face ca tradiția să rămână vie, fără a cădea în capcana ideologiilor și a rumorilor antimoderne? La ce se referă „inteligența libertății” și…

citește în continuare

Gh. Boldur-Lățescu: Manifestul anticommunist

Timp de lectură 22 min.

Prof. Dr. Gheorghe Boldur Lățescu (1929-2024), fost deținut politic, om de știință și scriitor, ne-a părăsit în luna februarie. Autorul lucrării în patru volume Genocidul Comunist în România a publicat textul pe care îl reproducem aici în 2021, dar el rămâne actual și este plin de interes pentru oricine vrea să înțeleagă ce și-a propus comunismul și ce înseamnă anticomunismul, așa cum este el definit în această parte a Europei: « S-au scurs mai mult de 150 de ani de la apariția, la Londra, a…

citește în continuare

Piața Universității (22 aprilie-13 iunie 1990)

Timp de lectură 10 min.

Atunci, la începutul postcomunismului, to­tul părea posibil. Numai așa a fost po­sibilă și manifestația maraton din aprilie-iunie 1990. De fapt, a devenit mai mult de­cât o manifestație, fie ea și foarte lungă. Formula „fe­nomenul Piața Uni­ver­si­tății“, care s-a impus din 1990, surprinde mult mai bi­ne natura unei realități istorice al cărui epicentru a fost Piața, dar care cu­prin­dea atât o dimensiune so­cială națională, prin ma­ni­festații similare în multe al­te orașe, cât și ecoul na­țio­nal și chiar internațional. Iar mediatizarea Pieței nu a fost o…

citește în continuare