Educația publică între libertate individuală și conștiință națională

Timp de lectură 10 min.

În Viața românească din august 1988 Edgar Papu răspundea la întrebările unei anchete despre „lumea de mâine”, în care o întrebare privea raportul în viitor dintre „omul simplu” și „omul de cultură”. Răspunsul suna astfel: „Idealul ar fi ca mâine să nu mai existe „oameni simpli”, oricare le-ar fi îndeletnicirea. Pe de altă parte, desființare diplomelor sau certificatelor ar aduce după sine și desființarea titlurilor. Năruindu-se aceste ziduri și toată lumea având carte, nu va mai exista nicio distincție fiindcă, mai mult sau mai…

citește în continuare

WSJ: Mark Zuckerberg și Facebook își fac mea culpa

Timp de lectură 4 min.

« Odată cu plecarea lui Biden din funcție, Meta renunță la regimul său de cenzură. Ei bine, domnul Zuckerberg redescoperă curajul convingerilor sale privind libertatea de exprimare. În primii ani de existență, Facebook a adoptat o abordare pasivă în moderarea conținutului. Însă, după alegerile din 2016, democrații au criticat platforma pentru că nu a făcut mai mult în privința eliminării „dezinformării rusești”, despre care susțineau că l-a ajutat pe Trump să câștige. Facebook a instituit atunci un sistem opac în care terțe părți, precum instituții…

citește în continuare

E.Lucas: Eșecul Ucrainei și riscul dezintegrării NATO

Timp de lectură 11 min.

Sunt destul de norocos să-mi amintesc de Războiul Rece. A avut momentele sale înspăimântătoare. Dar făceam parte dintr-o alianță puternică. Eram mai mari, mai puternici și mai bogați decât adversarii noștri. Sistemul nostru funcționa. Al lor nu. Aveam idei în care credeam. Și luptaserăm într-un război adevărat împotriva unui adversar egal în timpul vieții noastre. Nimic din toate acestea nu mai este adevărat acum. Alianța noastră este divizată și distrasă. Am fost deja martori ai lipsei de fiabilitate capricioasă a administrațiilor anterioare din SUA.…

citește în continuare

Sistemul, anti-Sistemul, ideologizarea tradiției și alegerile din România

Timp de lectură 27 min.

Cum ar fi fost ca în decembrie 1989 să iasă Emil Bobu, membru al CC al PCR, acolit al lui Ceaușescu, și/sau prieteni de-ai lor, să spună: „am înțeles mesajul trimis de oameni către noi” și să-i asigure că se vor aduna la CC al PCR să vadă cum trebuie procedat pe mai departe? Ar fi fost imposibil și oricum, de râs, pentru că era clar că întreaga lor cultură socialistă îi împiedica să înțeleagă ceva esențial: și anume, că sistemul nu putea să…

citește în continuare