Teama de inteligența artificială într-o lume aflată în policriză

Timp de lectură 5 min.

“Inteligența artificială devine principala amenințare la nivel mondial în ochii experților, potrivit raportului „Future Risks Report” al grupului AXA, publicat în octombrie.

Schimbările climatice nu mai ocupă primul loc în clasamentul pericolelor. În fiecare an, compania de asigurări AXA publică raportul său „Future Risks Report”, un barometru bazat pe un sondaj realizat de institutul Ipsos, care clasifică amenințările considerate cele mai îngrijorătoare pentru următorii cinci până la zece ani. Particularitatea acestui raport constă în faptul că pune în perspectivă două puncte de vedere: cel al profesioniștilor din domeniul riscurilor, chestionați în întreaga lume, și cel al cetățenilor obișnuiți.

De la prima sa ediție, dereglarea climatică a ocupat singură primul loc în clasamentul experților, cu excepția anului 2020, când a izbucnit pandemia de Covid-19. În ediția din 2026, această ordine consacrată este răsturnată: riscurile asociate inteligenței artificiale și big data ocupă primul loc la nivel mondial. Publicul larg rămâne însă fidel preocupării pentru climă, indiferent de categoria de vârstă. Cu toate acestea, unda de șoc este evidentă: într-un singur an, inteligența artificială urcă de pe locul al șaptelea pe locul al doilea în clasamentul preocupărilor sale.

Tabloul unei lumi aflate în „policriză”

Pentru cea de-a 13-a ediție, metodologia studiului a fost modificată. Sondajul a fost realizat online de Ipsos, în perioada 14 mai – 24 iunie 2026, și a cuprins 4.345 de profesioniști din domeniul riscurilor din 62 de țări și 24.000 de cetățeni reprezentativi pentru populația din 19 țări. Grila de analiză a fost restrânsă de la 25 la 20 de riscuri: patru categorii au fost eliminate — cele legate de inovațiile medicale, sistemele inteligente și autonome, politicile bugetare și monetare, respectiv evoluția reglementărilor și a litigiilor —, în timp ce un risc nou, cel al fragmentării sociale, a intrat direct pe locul al șaptelea în clasamentul experților.

Tabloul conturat este cel al unei stări de urgență permanente. Aproape în unanimitate, 95% dintre experți și 94% din publicul larg consideră că numărul crizelor este în creștere. „Fenomenul policrizei rămâne extrem de prezent. Riscurile nu trebuie privite izolat, ci se alimentează reciproc”, comentează Françoise Gilles, directoarea departamentului de gestionare a riscurilor din cadrul grupului AXA.

Dincolo de confruntarea dintre inteligența artificială și schimbările climatice, instabilitatea geopolitică (locul al treilea) și riscurile cibernetice (locul al patrulea) completează primele poziții ale clasamentului, în timp ce topul zece al experților consacră revenirea riscurilor energetice pe locul al cincilea. Urmează tensiunile și mișcările sociale (locul al șaselea), fragmentarea socială (locul al șaptelea), stabilitatea financiară (locul al optulea), riscurile macroeconomice (locul al nouălea) și resursele naturale și biodiversitatea (locul al zecelea).

Doar Europa face excepție de la supremația inteligenței artificiale: pe Bătrânul Continent, instabilitatea geopolitică se menține pe primul loc, înaintea schimbărilor climatice și a inteligenței artificiale.

Statele, considerate lipsite de mijloacele necesare pentru a face față inteligenței artificiale

De ce această creștere bruscă a anxietății? Ascensiunea inteligenței artificiale reflectă, în primul rând, viteza vertiginoasă cu care aceasta se răspândește: dintre cei care o includ printre principalele lor temeri, 54% dintre experți și 48% dintre reprezentanții publicului consideră că ea „se dezvoltă rapid”.

Derapajele etice — precum încălcarea drepturilor fundamentale, prejudecățile algoritmice și utilizarea abuzivă a datelor — domină motivele de îngrijorare, fiind menționate de 34% atât dintre experți, cât și dintre reprezentanții publicului larg. Urmează impactul asupra ocupării forței de muncă (28% dintre experți și 30% din public) și lipsa de înțelegere a inteligenței artificiale, cunoscută și sub denumirea de efectul „cutiei negre”.

În fața acestui val de transformări, neîncrederea în capacitatea autorităților publice este profundă: la nivel mondial, doar 9% dintre experți consideră că guvernele dispun de mijloace suficiente pentru a reglementa inteligența artificială. În Europa și în Franța, proporția scade la numai 3%.

Și cine va plăti în cazul unui atac cibernetic autonom sau al unui derapaj major? Sunt daunele provocate de inteligența artificială asigurabile? Deocamdată, întrebarea rămâne fără răspuns…

„Momentul intergenerațional”

O altă noutate a raportului din 2026 este tema sa centrală, intitulată „The Intergenerational Moment” („Momentul intergenerațional”). Pentru prima dată, studiul analizează riscurile prin prisma generațiilor: percepția rupturilor dintre grupele de vârstă, evoluția calității vieții de la o generație la alta și trecerea în revistă a cauzelor scăderii tendinței de natalitate.

Concluziile sunt categorice. Abia 8% dintre persoanele chestionate la nivel mondial consideră că populația țării lor este unită și reunită în jurul unor valori comune. 59% dintre cetățeni semnalează existența unor tensiuni intergeneraționale recurente, în special în ceea ce privește valorile și convingerile, procentul atingând un vârf de 68% în rândul persoanelor sub 35 de ani.

Franța prezintă un paradox interesant: deși 81% dintre francezi consideră că societatea este fragmentată, numai 41% declară că se confruntă zilnic cu asemenea tensiuni. Brice Teinturier, director general adjunct al Ipsos în Franța, vede în acest fenomen o dovadă a rezilienței spațiului familial protector: „Dacă, la un moment dat, ar trebui să apară tensiuni sau un război între generații, se pare că nu aceasta este direcția în care se îndreaptă lucrurile în Franța. Legătura dintre generații rămâne puternică în Franța.”

Persistă însă un pesimism pronunțat în privința viitorului: 71% dintre respondenții din întreaga lume afirmă că a devenit mai dificil să crești copii, iar 46% consideră că generațiile tinere vor avea o viață mai puțin bună decât cea a generațiilor mai în vârstă. În Franța, această proporție urcă la 72%, un nivel record!”

Sursa: Le Point

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.