“În România, anchetele publicate de publicația de investigații Recorder zguduie adesea scena politică. Așa s-a întâmplat și cu investigația publicată pe 26 august, care îl pune direct în dificultate pe președintele Nicușor Dan. Jurnalista Alexandra Șerban reconstituie în detaliu biografia generalului Lucian Pahonțu, în vârstă de 61 de ani, aflat de două decenii la conducerea Serviciului de Protecție și Pază (SPP), care a apărut recent într-o fotografie alături de șeful statului.
Ancheta scoate la lumină un trecut controversat: cel al unui fost locotenent al Securității, poliția politică a dictaturii comuniste, despre care se afirmă că ar fi fost apropiat de Vasile Milea, ultimul ministru al Apărării din perioada Nicolae Ceaușescu, între 1985 și 1989. Potrivit mai multor documente, Lucian Pahonțu a făcut parte din unitatea care a participat la reprimarea manifestanților în prima zi a Revoluției române, la 21 decembrie 1989, represiune soldată cu 48 de morți. El ar fi fost prezent și în timpul violentei „mineriade” din 13 și 14 iunie 1990, când minerii au fost chemați la București pentru a-i agresa pe manifestanți, în special pe studenții care protestau împotriva alegerii lui Ion Iliescu în funcția de președinte, acuzându-l că reprezenta vechea gardă comunistă. Aceste două episoade, care au marcat profund începuturile democrației românești, rămân până astăzi răni deschise, niciodată pe deplin elucidate.
După dezvăluirile Recorder, Lucian Pahonțu a admis că se afla la fața locului. A negat însă orice implicare activă în reprimarea manifestanților, în pofida declarațiilor unor militari aflați sub comanda sa, declarații care se regăsesc în dosarele judiciare ale Revoluției și ale „mineriadei”.
Ceea ce a surprins însă cel mai mult a fost reacția lui Nicușor Dan. În cadrul unei conferințe de presă susținute în Republica Moldova, la 26 august, președintele român a declarat că nu a realizat o „evaluare managerială”, așa cum promisese cu un an înainte, când fusese deja chestionat în legătură cu cariera neobișnuit de lungă a lui Pahonțu în fruntea SPP.
„Orice persoană care a reprimat sau a participat la una dintre aceste acțiuni nu poate, din punct de vedere moral, să ocupe o funcție înaltă în statul român”, a afirmat Nicușor Dan, adăugând că Lucian Pahonțu „nu se află în această situație”.
Contactat de Le Monde, istoricul Mădălin Hodor, vicepreședinte al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), susține însă contrariul: „Președintele se înșală atunci când afirmă că Lucian Pahonțu nu a comis asemenea fapte.”
Înființat în 1999, CNSAS are competența de a verifica dacă o persoană a fost agent sau colaborator al Securității. „O asemenea verificare poate demonstra fie că persoana respectivă a participat la reprimarea manifestanților, fie că, potrivit legii, nu există suficiente dovezi pentru a stabili că a comis acte care au încălcat drepturile și libertățile fundamentale. Or, în cazul domnului Pahonțu, această verificare nu a fost efectuată”, precizează istoricul.
Prezența unor foști agenți ai Securității în serviciile de informații și de securitate ale României a fost documentată în repetate rânduri, în special în anii 1990 și 2000. Pentru Mădălin Hodor, cazul lui Lucian Pahonțu era de multă vreme un „secret al lui Polichinelle”, dar ancheta Recorder a adus noi elemente privind implicarea sa.
„Societatea românească pare să uite acest trecut sau preferă să îl ignore perioade îndelungate, iar de fiecare dată când izbucnește un asemenea scandal descoperim că unele probleme nerezolvate de treizeci și șapte de ani continuă să ne bântuie”, deplânge istoricul.
Reacția președintelui român i-a dezamăgit pe mulți dintre alegătorii săi, ale căror îndoieli față de Nicușor Dan s-au accentuat în ultimele luni. Pe rețelele sociale, mai multe personalități ale societății civile au anunțat că „nu l-ar mai vota” sau chiar că ar susține demiterea sa prin referendum.
„Este primul președinte român care se confruntă cu un asemenea nivel de contestare chiar în interiorul propriului electorat, la doar un an după alegere”, observă politologul Cristian Preda, fost consilier al președinților Emil Constantinescu, între 1996 și 2000, și Traian Băsescu, între 2004 și 2014.
În mai 2025, Nicușor Dan, candidat independent de centru, fusese ales președinte în turul al doilea, în fața naționalistului George Simion. Victoria sa pusese capăt unor luni de criză politică, marcate de ascensiunea extremei drepte și de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pe fondul suspiciunilor privind o ingerință rusă. La acel moment, Nicușor Dan se prezenta drept un candidat reformist, proeuropean și anticorupție, cu un discurs construit în jurul ideii unei „Românii oneste”.
Popularitatea sa a început însă să scadă după mai multe decizii și declarații percepute ca fiind în contradicție cu angajamentele sale inițiale. În februarie, prezența sa, în calitate de observator, la Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump, apoi preferința sa pentru termenul „pro-occidental” în locul celui de „pro-european”, au stârnit critici. La fel s-a întâmplat și cu unele dintre discursurile sale, în care au fost remarcate accente naționaliste și religioase.
„Strategia de a se apropia de discursul adversarilor săi de extremă dreapta este greșită. Este o eroare să întorci spatele propriului electorat, iar Nicușor Dan nu câștigă popularitate în alte zone ale societății”, apreciază Cristian Preda.
În cazul lui Lucian Pahonțu, politologul amintește că „sursa politică a regimului nostru democratic este Revoluția din 1989. Or, acest om a încercat să le blocheze drumul revoluționarilor”.În opinia sa, șeful SPP este înainte de toate un om „foarte abil”, care a știut să se facă indispensabil. În ultimele zile, Recorder și publicația online *Snoop* au mai dezvăluit că Lucian Pahonțu cumulează, de doi ani, o pensie de 7.000 de euro cu salariul său și că o treime din teza sa de doctorat ar constitui plagiat.”
Sursa: Le Monde (Marine Leduc, “Le président roumain Nicusor Dan fragilisé par des révélations sur le chef de sa garde rapprochée”)
