Noua direcție a adevărului: distrugerea memoriei istorice românești

Timp de lectură 19 min.

Arhivele românești au fost în postcomunism, în mai multe rânduri, în centrul unor dezbateri aprinse privind în special situația documentelor pe care le dețineau și accesul la acestea. S-a discutat mai ales despre arhivele recente, fie că era vorba de cele ale Partidului Comunist, ale Securității și ale unor ministere. După ce s-a părut că lucrurile au intrat pe un făgaș al normalității, considerat ireversibil, ultimul an ne-a arătat că în spatele zidurilor oficiale se petreceau lucruri îngrijorătoare. În 2021 și la începutul anului…

citește în continuare

Spectrul cenzurii la Arhivele Naționale. Semnal și Scrisoare deschisă

Timp de lectură 10 min.

Spectrul limitării accesului la arhive, implicit al cenzurii, revine   în mod surprizător numai pentru cei care nu știau fragilitatea deschiderii de la acest nivel. În presă au apărut în ultimul timp mai multe semnale de alarmă. Istoricul Mircea Stănescu a anunțat pe blogul său că: “începând din 2020, patru persoane din provincie, doi arhiviști (ai Arhivelor Naționale) și doi istorici – unul dintre aceștia și membru al Comisiei „Tismăneanu“ –, sunt anchetate de DIICOT – crima organizată și terorism! – pentru că au…

citește în continuare

Secesiunea internă și tranziția spre România post-democratică

Timp de lectură 8 min.

Toate studiile sociologice ne prezintă tabloul unei neîncrederi endemice a românilor în instituțiile politice. Ne-am obișnuit cu această mediocritate democratică pentru că ea anunță de prea mult mult timp grave crize care credem că nu mai vin, sau prin care am trecut deja și totuși am supraviețuit. Dar banalizarea acestei situații e o eroare majoră: nu numai că ea ne împiedică să căutăm cu adevărat soluții, dar ne face să nu mai vedem în asta un scandal sau o criză, ci normalitatea care ne…

citește în continuare

Propaganda rusească și discipolii ei

Timp de lectură 5 min.

Sondajele de opinie de la debutul invaziei Rusiei asupra Ucrainei au arătat că încrederea românilor în instituțiile euro-atlantice a crescut la 80% (INSCOP), în vreme ce încrederea în Rusia a scăzut (aproape 20%.) Comparația a fost făcută cu sondajele de la sfârșitul anului 2021, când sociologii au pus scăderea încrederii în Vest (47% în NATO, INSCOP) pe seama creșterii prețurilor și a restricțiilor impuse de pandemie, deopotrivă cu o vizibilitate mai mare a discursului naționalist/populist.  La prima vedere, este îmbucurător că populația intervievată în…

citește în continuare