Brusc, locatarul de la Cotroceni n-ar vrea să mai plece la schi, la golf, în vacanțe. Vrea de ieri, când i-a expirat mandatul, cu dinadinsul unde nu mai pare să-i fie locul: la Cotroceni. Dar de ce să nu fie legitim, se întreabă unii, speriați (pe drept) de perspectiva unui vot extremist la prezidențiale. Or, frica nu e un sfetnic bun. De ce n-ar trebui Iohannis să mai rămână niciun minut în funcție? Și cu atât mai puțin după alegerea unui președinte al Senatului?…
citește în continuare
Prof. Armand Goșu, în acest interviu acordat Adrianei Nedelea în cadrul podcastului video« A doua opinie », vorbește despre situația politică din România de după anularea alegerilor prezidențiale și legitimarea anulării prin invocarea unei intervenții din partea Rusiei, precum și despre rolul serviciilor de informații și riscurile ca România să urmeze o cale nedemocratică.…
citește în continuare
Istoricii și diplomații au evocat adesea „neînțelegeri” în analiza relațiilor dintre Europa și Rusia. Ar fi însă mai corect să vorbim despre o incompatibilitate a universurilor mentale, determinată tocmai de faptul că europenii sunt încă influențați de lumina vechii lor civilizații, în timp ce, pentru ruși, așa cum scria Piotr Ceaadaev, prietenul lui Pușkin, în celebra sa Scrisoare filosofică I (1830): „În altă parte, sunt cele mai triviale adevăruri, ba chiar și la popoarele mult mai puțin avansate decât noi din anumite puncte de…
citește în continuare
Lenea , frica de schimbare și naivitățile politice românești, ca și indolența izolaționistă a gândirii politice americane ar putea să nască monștri extremiști cum nu s-au mai văzut. În România se pune de o coaliție guvernamentală pro-europeană, care urmează să cuprindă toate partidele mai mult sau mai puțin onorabile, inclusiv deloc onorabilul PSD. Ce rămâne, pe viitor, nemulțumiților? Să ștampileze extremiști. Pe care o mare coaliție îi întărește invariabil. În România ca și în Germania. Unde ascensiunea dreptei populiste în landurile răsăritene ale fostei…
citește în continuare
