„Despre scindarea primei generații politice postcomuniste”

Timp de lectură 5 min.

« Istoria politică a Europei Centrale și de Est a cunoscut după comunism un zigzag paradoxal. Pe 29 februarie 1992, Franța – țară a drepturilor omului și a cetățeniei care „bate” etnia – a organizat la Paris un colocviu intitulat provocator „Europa și triburile”. Francois Mitterrand (cel care, ca lider socialist, n-a ezitat să viziteze oficial Bucureștiul, pentru a-l sprijini pe Ion Iliescu, socotit un Gorbaciov român) a ținut în cadrul acelui eveniment un discurs în care amintea că democrația implică respectul față de minorități,…

citește în continuare

Victor Ponta, proiect de inginerie socială?

Timp de lectură 3 min.

„Personajul nu se dezminte. Nu scăpăm de el nici cu procurori, nici cu voturi, nici cu fluierături, nici cu o biografie detaliată. Aflat în paginile unui „proiect de inginerie socială”, se relansează. Omul are un tupeu aproape sălbatic. E un fel de țipar politic care lunecă prin toate mediile. Trece și prin oțel, și prin beton, și prin mandate, prin dispreț și trădări, prin partide, prin servicii, prin cancelarii, prin televiziuni și site-uri, sare din podcast în podcast și din proiect în proiect, totul…

citește în continuare

Ce ar fi putut învăța Trump din istorie și adversarii populiștilor de la Trump?

Timp de lectură 5 min.

Pare că din istorie nu învățăm decât un lucru. Cum spunea filosoful german Hegel, marele fenomenolog al istoriei, ”nu învățăm din ea decât că nu-nvățăm nimic”. Bun. Dar ce-am fi putut învăța, dacă am fi fost mai studioși și mai capabili să ne fructificăm memoria? Cum s-ar putea rezolva conflictul din Ucraina, de pildă. Și cum pot evita democrațiile occidentale să amplifice popularitatea unor politicieni ca Marine Le Pen. Rusia, războiul din Ucraina și Donald Trump În replică la recenta afirmație a președintelui SUA,…

citește în continuare

Crimeea, noul ambasador în Turcia și tătarii Crimeii unesc Kyivul și Ankara?

Timp de lectură 16 min.

În cadrul unui proiect pilot, publicăm o serie de materiale despre situația din Crimeea și Sevastopolul anexate de federaţia rusă, despre acțiunile Moscovei în regiunea Mării Negre și despre natura agresiunii ulterioare a Kremlinului. Astăzi, despre reacţia preşedintelui Republicii Turcia faţă de condiţiile imperiului moscovit pentru a accepta «pacea» cu Ucraina. În cuvintele preşedintelului Ucrainei, pacea înseamnă «diplomație; cu siguranță nu vor fi concesii asupra integrității teritoriale și suveranității noastre». În 2014, după anexarea Crimeii de către invadatori, reprezentanţii ocupantului anunţau că nu există…

citește în continuare