Trump a câștigat clar și în New Hampshire, în fața unei contracandidate politic, moral și intelectual net mai bine pregătite decât el, ca Nikki Haley. Izbânda sa, cu 55% din sufragii față de 44 de procente (pentru Hailey) validează verdictul victoriei sale inițiale, din Iowa.
Deși Nikki Haley e departe de a fi aruncat prosopul, ba chiar s-a arătat, după înfrângere, surprinzător de bătăioasă și de hotărâtă să lupte în continuare, succesul său în New Hampshire pune capăt definitiv speranțelor multor conservatori, care-și doreau o cât mai grabnică revenire la normalitate în Statele Unite.
Ce va fi în toamnă
Cum am reliefat după sentința din Iowa, jocurile sunt făcute. Alea iacta est. Zarurile au fost aruncate. În alegerile prezidențiale din toamnă va avea loc aproape sigur o nouă și stranie confruntare între Trump și Biden.
Una de-o anomalie vădită. Căci unul din candidați e, de fapt, prea vârstnic și prea puțin capabil pentru funcția la care aspiră. Și lasă în urmă catastrofa unui lanț de eșecuri, cu o singură victorie notabilă, dată de înfrângerea din 2020 a celui care, pe baza dezastrului iscat de administrația Biden, va triumfa la toamnă, reobținând accesul la Casa Albă.
Cui datorează fostul președinte al SUA succesul său din alegerile preliminare? Bazei sale de neclintit, de circa 40%, din partidul său republican? Desigur.
Victoria lui Trump este și una a stângii
Dar în cursa pentru nominalizarea republicană, l-au ajutat enorm și decisiv pe Trump nedemnii săi adversari democrați.
Neavând succese cu care să se laude, democrații l-au demonizat mediatic și prigonit juridic, într-atât, încât persecuțiile sistematice l-au transformat pe un om politic prea puțin prob și competent într-un ”erou” și un ”martir”, convingând un segment important al electoratului american să-l aduleze, să-l idolatrizeze, să-l îmbrățișeze necondiționat.
Nikki Haley mai are, desigur, o șansă vagă. Abandonul guvernatorului Floridei, Ron DeSantis, o lasă în cursă, pentru prima oară, ca unica alternativă republicană la Trump, ceea ce-i va spori rapid notorietatea, dându-i acces la presă, platforme și posibilități pe care altminteri le-ar fi avut mai puțin.
În plus, nu e defel exclus ca Trump, deși net mai bine pregătit, de către consilieri net mai eficienți decât cei orientându-l în primele curse electorale, să mai comită una din celebrele sale gafe, care să-l facă ineligibil pentru un foarte mare număr de conservatori americani.
Calcule politice și performanțe ale contracandidatei lui Trump
Dar, e improbabil. În principiu, Nikki Haley ar fi normal să caute să-și păstreze sorții de izbândă și de funcții în Partidul Republican și în stat, precum cea, eventuală, de vicepreședintă, trecând de cealaltă parte a baricadei conservatoare.
Haley, o candidată care n-a comis, în afara unei regretabile stângăcii retorice, greșeli prea grave în efortul ei din alegerile preliminare, a câștigat în New Hampshire la independenți, un segment vulnerabil la propaganda progresistă, dar extrem de necesar republicanilor, dacă vor să-și asigure victoria la prezidențiale, în noiembrie.
Nădejdea stângii și confruntarea la nivel federal
Pentru că e greu de crezut că Trump, călare pe electoratul populist și foarte conservator, se va putea impune în scrutinul pentru funcția supremă doar cu voturile dreptei pure și dure din Partidul Republican și fără sufragii de la centrul independent al spectrului politic.
La rândul ei, stânga tocmai la izolarea lui Trump în dreapta radicală a acestui spectru speră. Iată de ce, grevat de penuria de succese economice și de eșecurile sociale, financiare și politice grave ale dezastruoșilor patru ani ai administrației Biden, Partidul Democrat mizează pe victoria lui Trump în alegerile preliminare republicane.
În fața lui, Biden și grupul tot mai răzleț al susținătorilor săi, vor putea pedala pe frica americanilor și pretinde în continuare că democrația e, cu Trump la butoane, în acut pericol, astfel încât actualul președinte să aibă un motiv să mai ceară un mandat la Casa Albă.
Arsenalul necesar republicanilor
De cealaltă parte a baricadei, Trump ar avea numai de câștigat, electoral, dacă ar începe să facă ochi dulci unui posibil vicepreședinte cu potențial în centrul independent al spectrului politic, preferând-o pe Nikki Haley unei conservatoare dure, ca Elisa Stefanik.
Iată perspectiva cea mai bună, pe termen scurt, pentru Nikki Haley. Care, în ciuda notorietății câștigate, ar trebui să se ferească de o proximă înfrângere și o eventuală umilință în apropiatele alegeri preliminare din Carolina de Sud, statul foarte conservator, a cărui guvernatoare de mare succes a fost.
Așa cum Haley ar trebui să evite menținerea exagerat de îndelungată în cursă, o stăruință care ar eroda șansele lui Trump la cucerirea centrului spectrului politic și la o victorie la prezidențiale, dar ar zdrobi și profilul ei de candidată realistă, bucurându-se de popularitate și de un mare viitor ca om politic.
Pentru conservatorii americani, eventuala reunificare a partidului republican prin reconcilierea lui Trump cu singura contracandidată rămasă în cursă ar fi o știre extrem de bună.
Pentru că un partid profund scindat rareori câștigă alegeri, chiar și în condițiile văditei degringolade a unei formațiuni guvernamentale minate de extremiști de stânga și devenită, din cauza lor, ineligibilă pentru alegători americani care nu-și doresc distrugerea SUA.
La rigoare, peste ocean nu se dă, în fapt, atât o luptă între stânga și dreapta. Se confruntă revoluția cu reforma. Se bat populismele și colectivismele de stânga și de dreapta cu efortul conservării și relansării instituționale, morale și politice a Statelor Unite, ca superputere și far al libertății.
Articol publicat inițial pe site-ul petreiancu.com
