O a treia cercetătoare care se ocupă ritualic de tema cenzurii este Liliana Corobca (născută în 1975). Liliana Corobca consideră că instituția Cenzurii a fost, în România comunistă, a treia ca funcție esențială pentru materializarea represiunii, alături de Partidul comunist și de Securitate. Cercetătoarea a publicat mai întâi două volume (în Instituția cenzurii comuniste în România. 1949-1977, Editura Ratio et Revelatio, 2014) care conțin documente despre structura, atribuțiile și funcționarea instituției cenzurii, precum și documente despre relația cu alte instituții. În Introducerea la cele două volume, Liliana Corobca a sintetizat, de asemenea, funcționarea cenzurii în principal în U.R.S.S, dar și în alte state comuniste (Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria, Ungaria. Germania de Est, Iugoslavia). Tot în 2014, cercetătoarea a publicat volumul Controlul cărții. Cenzura literaturii în regimul comunist din România (Editura Cartea Românească), utilă întrucât facilitează o comparație și paralelă între cenzura din U. R. S.S. (la nivelul criteriilor de epurare și nu numai) și cea din România comunistă, indicând modalitatea în care autoritățile românești au imitat și asumat „modelul” sovietic de cenzură, epurare și creare a fondului (secret) special de carte. La fel ca Liviu Malița, Liliana Corobca deconstruiește mecanismul cenzurii ca angrenaj complex și sofisticat. Deconstrucția este foarte amănunțită, materialul documentar este primordial, citările și citatele sunt ample. Cercetătoarea preferă să alcătuiască și să propună un fel de frescă simili-epică a cenzurii, de aici exemplele abundente și citatele la fel de generoase din documentele parcurse care, adesea, domină textul și comentariul critic. Cartea se dorește a fi nu atât un studiu ideatic despre cenzură, cât unul exemplificator în mod predominant, Liliana Corobca fiind interesată de o multitudine de studii de caz pe care le înșiruie și le asamblează pentru a facilita, prin exemplificare, înțelegerea fenomenului cenzurii.
Este corect să menționez că demersurile altor cercetători români precum Ionuț Costea, Istvan Kiraly, Doru Radosav (autori ai volumului Fond Secret. Fons „S” special. Contribuții la istoria fondurilor secrete de bibliotecă din România, Studiu de caz. Biblioteca Central Universitară „Lucian Blaga”, 1995), Lidia Vianu (Censorship in Romania, 1998), Marian Petcu (autor al volumului Puterea și cultura. O istorie a cenzurii, 1999 și coordonator al volumului colectiv Cenzura în spațiul cultural românesc, 2007); Bogdan Ficeac (Cenzura comunistă și formarea „omului nou”, 1999); Stelian Tănase (Acasă se vorbește în șoaptă. Dosar și Jurnal din anii târzii ai dictaturii, 2002), Cristian Vasile (Literatura și artele în România comunistă, 2010; și Politicile culturale comuniste în timpul regimului Gheorghiu-Dej, 2011); Paul Caravia (Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate. România 1945-1989, 2000); Marin Radu Mocanu (autor al volumelor Cenzura comunistă, 2001; Literatura română și cenzura comunistă. 1960-1971, 2003; Cenzura a murit, trăiască cenzorii – documente, 2008), Tiberiu Troncotă (România comunistă. Propagandă și cenzură, 2006), Eugen Negrici (Literatura română sub comunism, 2010); Ilie Rad (coordonator al volumului colectiv Cenzura în România, 2012); Emilia Șercan (Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă, 2015) – sunt foarte utile pentru cercetătorul interesat de tema cenzurii. Aș adăuga și doi cunoscuți scriitori ale căror mărturii directe sunt de mare interes pentru tema cenzurii: Norman Manea (Despre clovni: dictatorul și artistul, 1997) și Ana Blandiana (Fals tratat de manipulare, 2013). Lista mea nu este completă, ci doar emblematică și de sinteză. Rămâne ca, în viitor, un tânăr cercetător (ambițios) să scrie cu acribie o posibilă Istorie a cercetării despre cenzură în România, care să cuprindă exhaustiv toate volumele dedicate acestui subiect.
Bibliografie (pentru toate cele 3 părți ale articolului)
Liliana Corobca (ed.), Instituția cenzurii comuniste în România. 1949-1977, volumele I și II, ediție, prefață și note de Liliana Corobca, Oradea, Editura Ratio et Revelatio, 2014
Liliana Corobca, Controlul cărții. Cenzura literaturii în regimul comunist din România, București, Editura Cartea Românească, 2014
Liviu Malița (coordonator), Viața teatrală în și după comunism , studiu introductiv de Liviu Malița, Cluj, Editura EFES, 2006
Liviu Malița (editor), Cenzura în teatru. Documente. 1948-1989, Cuvânt înainte de Liviu Malița, Cluj, Editura EFES, 2006;
Liviu Malița, Cenzura pe înțelesul cenzuraților, București, Editura Tracus Arte, 2016
Liviu Malița, Literatura eretică. Texte cenzurate între 1949-1977, București, Editura Cartea Românească, 2016
Adrian Marino, Cenzura în România. Schiță istorică introductivă, Craiova, Editura Aius, 2000
Adrian Marino, Libertate și cenzură în România, Iași, Editura Polirom, 2005