Riscul unui nou front în Balcani

Timp de lectură 6 min.

The Telegraph, sub semnătura experților Mark Montgomery și Ivana Stradner (Foundation for Defense of Democracies) publică o analiză despre modul cum Federația Rusă este pe punctul de a destabiliza Balcanii pentru a deschide un al doilea front în Europa: « Marcăm cea de-a 75-a aniversare a NATO, iar strategia lui Vladimir Putin rămâne aceeași: dispariția Alianței. Încurajat de progresele recente din Ucraina, pericolul direct pentru membri NATO, precum Polonia și Țările Baltice, rămâne ridicat. Dar aceste state nu sunt singurele în pericol. Situația din Balcanii…

citește în continuare

ONU în stare de « moarte cerebrală »

Timp de lectură 5 min.

Cunoscutul filosof-angajat Bernard Henri-Levy a publicat recent acest text în săptămânalul Le Point: « O ONU neputincioasă și complice timp de patru ani, din 1992 până în 1996,  pe durata martirului orașului Sarajevo, cel mai lung asediu din istoria modernă; o ONU care, confruntat cu epurarea etnică condusă de sârbi în Kosovo, a lăsat o alianță militară, NATO, să facă treaba în locul său și, în 1999, să oprească în cele din urmă masacrul; o ONU care, în fața milioanelor de morți din genocidul tutsi…

citește în continuare

NATO, la bătrânețe: mai poate apăra libertatea protejată 75 de ani?

Timp de lectură 8 min.

Alianța Nord-Atlantică a împlinit o vârstă venerabilă. Dar în ce stare este? I se văd ridurile, pe față? Se mai pot bizui românii, oare, pe alianță? Moldovenii se bazează pe noroc. Și pe ucraineni. Iar românii pe NATO, ca să-și asigure granițele. Pe cine altcineva să se bazeze, pentru securitatea proprie? Pe schiorul și golfistul președinte Iohannis, taciturnul care vrea să acceadă la cârma NATO? Pe pesedistul său premier Ciolacu? Pe nu mai puțin postcomunistul său general și partener de guvernare penelisto-uselist, Ciucă? Pe…

citește în continuare

Cum s-a ajuns la Memorialul Sighet?

Timp de lectură 6 min.

« Imediat după decembrie 1989 s-a produs o falie violentă în societate: de o parte, cei ce susţineau auten­ticitatea revoluţiei, de cealaltă parte, cei ce nu o negau, însă susţineau că a fost urmată de o lovitură de stat. Fiecare din cele două tabere era flancată de un număr mai mare sau mai mic de nehotărâţi: unii, oportunişti, care aşteptau ca lucrurile să se aşeze, să vadă cine va câştiga, alţii, de bună credinţă, care se temeau însă că lucrurile vor fi reversibile, alunecându-se într-o…

citește în continuare

Islamismul a murit în Turcia lui Erdogan

Timp de lectură 4 min.

« Există momente în viața politică a fiecărei națiuni care marchează eșecul final al vechii ordini, chiar dacă noua ordine nu a apărut. Alegerile locale din weekendul trecut din Turcia au marcat o astfel de ruptură odată cu începutul sfârșitului lui Recep Tayyip Erdogan, care deține puterea de 22 de ani. Erdogan a fost atât de longeviv și a condus cu atâta autoritate încât e greu să ne amintim cum era Turcia înainte ca el să o transforme. În 2002, Turcia era o democrație haotică…

citește în continuare

Memoria va conta în 2024. Și o «analiză» pro-Geoană

Timp de lectură 14 min.

Recent au fost publicate la câteva ore distanță pe Hotnews și pe Spot Media doua articole care ating un punct esențial nu numai al confruntărilor politice din acest an electoral, dar și al luptei pentru (re)modelarea spiritul public: acela al memoriei colective.  Hotnews preia un text publicat sub egida Fundației Adenauer, semnat de un cunoscut sociolog din Cluj, din care aflăm că Mircea Geoană are « cea mai bună imagine dintre toți posibilii candidați anunțați până acum », și iată unul din motivele invocate: « Chiar dacă…

citește în continuare

Crimele de război ruse, complicii criminalilor și pedepsirea lor

Timp de lectură 7 min.

Există oare un sistem de justiție internațională funcțional? Pot fi trași la răspundere criminalii de război ruși? Și dacă da, cum? Are dreptate șefa diplomației olandeze, Bruins Slot. ”Nu e voie ca înfiorătoarele crime ale Rusiei să rămână nepedepsite”. Nu e voie. Dar cine-i interzice agresorului rus să le comită? Cine va pune capăt crimelor lui și genocidului? Dar imitatorilor lui din Iran până în China, și din Siria și Liban până în Yemen? La Haga s-a discutat marți urmărirea penală și judecarea crimelor…

citește în continuare

Armand Goșu despre Rusia, Ucraina și România (Video)

Timp de lectură 1 min.

Vă prezentăm analiza făcută de prof. Armand Goșu asupra situației de pe front din perspectiva trecerii a doi ani de la invazia rusă, dar și a situației în care se află regimul lui Vladimir Putin, a Ucrainei și a României în acest context.  Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Sursa: Editura Spandugino…

citește în continuare

Nicolae Manolescu, un posibil Testament intelectual

Timp de lectură 2 min.

Vă prezentăm un fragment din ultimul editorial semnat în România Literară de Nicolae Manolescu (1939-2024):  « În anii din urmă, s-a declanșat, cum se știe, un adevărat război contra valorii în cultură, în societate, peste tot în lume. Răstălmăcită, contestată, negată, valoarea încetează să mai fie luată în considerare ca un factor decisiv fără de care civilizația materială și spirituală dispare. De câte ori să mai spun că civilizația cea mai dezvoltată din lume, aceea americană, n-are pe termen lung nicio șansă de a supraviețui…

citește în continuare

M. Madras: „Războiul permanent. Strategia ultimă a Kremlinului”

Timp de lectură 4 min.

Marie Mandras, una dintre cele mai cunoscute specialiste franceze în Rusia post-sovietică, a publicat recent cartea La guerre permanente. L’ultime strategie du Kremlin. După Cecenia, Georgia, intervenția militară în Siria, Donbas, invazia Ucrainei din februarie 2022 a deschis al cincilea capitol al conflictelor sângeroase lansate sub conducerea lui Vladimir Putin. „Războiul”, scrie autoarea preluată de Le Monde, „nu este un eveniment exterior cu care se confruntă puterea lui Putin, este orizontul său ultim și principiul său și funcționare”. Pentru M. Medras recentul moment electoral…

citește în continuare

De ce își sabotează SUA aliații din Ucraina și Israel?

Timp de lectură 7 min.

Națiuni mici, occidentale și europene, de la cehi la danezi și de la baltici și polonezi la olandezi ajută Ucraina din răsputeri. Altele, ca SUA, ori Germania, puteri conduse, ambele, de o anumită stângă radicală, se prefac că ar susține fără rezerve Ucraina. Sau Israelul. În fapt, le sabotează ambelor democrații liberale, ce-i drept în feluri diferite, strădaniile de a se apăra cu adevărat eficient de dușmanii lor ruși și islamiști. Care sunt și inamicii Vestului. De ce se comportă așa? De ce par…

citește în continuare

Concurs de eseuri – Ediția a IX-a

Timp de lectură 2 min.

Fundaţia Corneliu Coposu anunță lansarea ediției a IX-a a concursului de eseuri pe care îl organizează în parteneriat cu Fundaţia Academia Civică, Fundaţia Hanns Seidel, Fundația Culturală Memoria și Festivalul de Film și Istorii Râșnov. Partener media: Radio România Cultural. Concursul se adresează elevilor, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor.  SUBIECTE (LA ALEGERE): 1. „Cum ar fi evoluat România dacă ar fi fost legiferat punctul 8 al Proclamației de la Timișoara?” Pe 11 martie 1990, în Piața Operei din Timișoara, a avut loc o adunare populară, care…

citește în continuare

PSD-PNL, partidul-stat de carton, a început campania cu stângul

Timp de lectură 6 min.

Marea iluzie a prea-marii alianțe PSD-PNL este că poate transforma un an electoral 2024 aflat sub semnul incertitudinii într-un galop de sănătate: toată lumea îi va privi (admirativ sau dimpotrivă) cum vor câștiga la rând toate cele patru rânduri de alegeri. Mai precis: ideea inevitabilității victoriei PSD-PNL îi va înfrânge pe adversarii politici înainte chiar ca bătăliile electorale să se dea.  Nu se poate exclude că acest calcul să se dovedească, până la urmă, corect. Însă e mult mai riscant decât pare. Reușita alianței…

citește în continuare

Ucraina – doi ani de război. Concluzii, prognoze (II)

Timp de lectură 9 min.

La începutul anului 2023, armata rusă a preluat inițiativa pe frontul din Ucraina. Moscova a refăcut contingentele decimate în 2022, le-a completat tehnica de luptă și le-a asigurat un volum superior de muniție. Kievul aștepta ca ofensiva diplomatică începută în decembrie 2022 la Washington și continuată la Londra, Paris și Bruxelles să aducă mai multe și cât mai moderne arme și mai multă muniție aferentă acestora. Magia echipamentelor militare și a „tacticilor de luptă” occidentale era la apogeu. Au trecut lunile martie, aprilie, mai,…

citește în continuare

Vai de tine, țară. Iar cu Occidentul e mai complicat

Timp de lectură 7 min.

Vai de tine, țară, m-a străfulgerat, când am auzit că ”PSD a cerut și BEC a acceptat interzicerea participării la alegeri a Alianței Dreapta Unită – formată din USR, PMP și FD. Este cel mai grav derapaj al instituțiilor statului din istoria democratică de după 1989. Nici măcar Iliescu nu a îndrăznit să împiedice vreun partid sau vreo alianță să depună candidaturi la un scrutin”, cum pe drept scria duminică profesorul Cristian Preda. Fără alegeri corecte nu e posibilă democrația liberală. Alianța Dreapta Unită…

citește în continuare

Președintele de la Grivco lider al NATO? Atenție: satiră!

Timp de lectură 4 min.

Sau trei motive pentru care Iohannis, mai bun fiind, îi trebuie preferat lui Rutte: S-a deschis o perspectivă minunată pentru ”prietenii” alianței Nord-Atlantice de la Moscova la Peking și de la Teheran la Fenian: Președintele Iohannis vrea oficial șefia NATO. S-a autopropus. Și să nu mi se spună că n-are mari șanse. ”Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO”, a declarat Iohannis, textual. Iar în scopul numirii sale au fost investite resurse diplomatice românești de o amploare fără…

citește în continuare

Ucraina – doi ani de război. Concluzii, prognoze (I)

Timp de lectură 9 min.

De fapt, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a început acum 10 ani, la sfârșitul lunii februarie 2014, odată cu invadarea Crimeei de către „omuleții verzi”. Acum doi ani, în dimineața de 24 februarie 2022, Rusia a declanșat războiul pe scară largă, invadând țara vecină, din nord, sud și est. Planul lui Putin Devreme, în dimineața de 24 februarie, Putin a anunțat o operațiune militară specială. El presupunea că înfrângerea Ucrainei e o chestiune de maximum câteva zile. Și că armata ucraineană nu va opune rezistență.…

citește în continuare

Armand Goșu: Invazia Rusiei în Ucraina (Video)

Timp de lectură 1 min.

Înainte să atace Ucraina, Vladimir Putin a spus că această națiune nu există, că limba ucraineană este o invenție, iar statul ucrainean a fost creat de Lenin și mărit de Stalin. Cu alte cuvinte, Ucraina nu ar trebui să existe. Armand Goșu propune o incursiune în gândirea istorică a lui Putin, pornind de la articolele din 2014 și până la interviul recent acordat lui Tucker Carlson. Partea a doua a conferinței analizează etapele politico-militare, din ultimul an, ale războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei…

citește în continuare

Represiune, rezistență, colaboraționism

Timp de lectură 4 min.

Monica Ciobanu este profesor la State University of New York-Plattsburgh și, în principal după 2009, a urmărit o agendă de cercetare interdisciplinară care s-a concentrat în jurul câtorva domenii înrudite: problematica democratizării în Europa de Est, studiile memoriale și chestiunea justiției de tranziție. În plus, autoarea – sociolog de origine română – a publicat studii de referință în volume colective și în prestigioase periodice academice. În cartea sa, Repression, Resistance and Collaboration in Stalinist Romania 1944–1964: Post-communist Remembering, Routledge, London and New York, 2022,…

citește în continuare

Post-putinismul (III). Pregătirea succesiunii

Timp de lectură 8 min.

Publicăm mai jos ultima parte a analizei apărută pe DeskRussie.eu semnată de Françoise Thom: « Ideologic, Nadejdin este un cameleon, așa cum a fost Putin în campania electorală din 2000. El trimite semnale atât liberalilor, cât și național-patrioților, lăsându-i pe fiecare înțeleagă că el e al lor. Dar în videoclipurile sale cu patrioții se dezvăluie cel mai mult și este evident că se sprijină pe ei. „Sunt un patriot rus, un gossoudarstvennik 100% [partizan al unui stat puternic]”, repetă el. La fel ca Putin, Nadejdin…

citește în continuare

Războiul și spionajul Rusiei și inexplicabilii Scholz și Biden

Timp de lectură 10 min.

Războiul și spionajul Rusiei și prăbușirile repetate ale cancelarului german au motiv să îngrijoreze. Poate și mai alarmant e că Vestul se găsește azi în mai mare pericol decât acum doi ani, din cauza gafelor groaznice ale unora dintre liderii săi. Și mai ales, din cauza greșelilor șefilor executivelor de la Washington și Berlin. Din cauza lor, securitatea Europei, amenințată grav de rușii lui Putin, e în degringoladă vădită. Iar o parte substanțială din culpă revine Germaniei. Liderul ei de stânga și conducerea franco-germană…

citește în continuare

Compromisul intelectual

Timp de lectură 4 min.

Ruxandra Câmpean, autoarea volumului Dincolo de regulile jocului. Trepte și limite ale compromisului intelectual. Mihai Ralea. G. Călinescu. Tudor Vianu (Editura Corint, București, 2022), ilustrează cazul cercetătorului care dovedește pe deplin faptul că tinerețea nu este deloc un impediment când vine vorba de realizarea unor opere de referință, lucrări ce își vor pune amprenta asupra istoriografiei (literare) pentru mult timp de acum încolo. Cuvintele elogioase ale profesorului Mircea Martin, care însoțesc volumul (inițial o teză doctorală în filologie), se susțin în cea mai mare…

citește în continuare

Scriitorul, complice al tiraniei sau despre educaţia comunistă

Timp de lectură 3 min.

Comunismul este un regim care ia în serios literatura. Indiferenţa faţă de cuvântul scris ar fi o probă de iresponsabilitate ideologică. Totalitarismul, ca edificiu destinat să încadreze întreaga societate, nu îl poate ignora pe scriitor. Iar complicitatea cu tirania este unul dintre rolurile în care acesta poate fi distribuit. Primul stat al muncitorilor şi ţăranilor, îndrumat înţelept de către Stalin, este cel în care relaţia de complicitate cu dictatura este reglementată dialectic, în termenii unui contract cu clauze precise. Rezervaţia pe care Stalin o…

citește în continuare

Françoise Thom: Post-putinismul (II)

Timp de lectură 7 min.

« În Occident, ne întrebăm constant de ce Putin nu a fost încă răsturnat, în vreme  ce postura lui beligerantă costă Rusia din ce în ce mai mult în termeni economici și politici. Răspunsul este simplu: proiectul hegemonic al Kremlinului asupra Europei este imposibil de realizat atâta timp cât Ucraina nu este pusă slujba Imperiului Rus. Propagandistul rus Daniil Bezsonov a spus recent că „Rusia are nevoie de ucraineni ca „resursă de mobilizare” în viitorul război al Rusiei împotriva NATO”. O Ucraină independentă și prosperă…

citește în continuare

Delirul unor lideri apuseni cu statul palestinian

Timp de lectură 8 min.

Înfricoșat de contestarea sa deschisă în Michigan și în alte state federale de către cetățeni arabi, antisemiți și antisioniști care, în mod normal, îi votează pe democrați, Președintele SUA s-a amestecat în politica internă israeliană. Întrucât încearcă să capteze, înainte de alegerile prezidențiale, bunăvoința extremei stângi și a imigrației musulmane de peste ocean, Joe Biden și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu traiectoria statului evreu. Biden a evocat, textual, ”riscul” ca ”Israelul să piardă sprijinul global din cauza guvernului său incredibil de conservator”. SUA sunt…

citește în continuare

Macron, necesara terapie de șoc comunicațională

Timp de lectură 11 min.

Într-o sferă publică europeană saturată de declarații fără consecințe, cea a președintelui Emmanuel Macron despre posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina are toate șansele să devină un reper important. Asta nu numai pentru că sparge un tabu, nu numai pentru că răspunde direct realității de pe front a înaintării trupelor ruse, ci mai ales pentru că semnalează constatarea eșecului strategiei de până acum, care a urmărit prioritar evitarea escaladării. Deci semnalează sau cel puțin încearcă să provoace o inflexiune a strategiei europenilor față de…

citește în continuare

Bogdan Tătaru-Cazaban despre „Biografia lui Iisus” (Video) 

Timp de lectură 2 min.

Cum era lumea de dinaintea Nașterii Domnului? S-ar putea spune că era o lume completă sau mai degrabă una incompletă? Care ar fi argumentele potrivit cărora volumul „Biografia lui Iisus. După Evanghelii” de Gianfranco Ravasi este cu totul diferit față de alte lucrări similare? Există, oare, o perspectivă bivalentă în raport cu Nașterea lui Hristos, reflectând atât o dimensiune concretă, palpabilă, cât și una teologică, simbolică? Ce personaje colective ocupă un loc central în tabloul de ansamblu al acestui eveniment? De ce anume Evanghelia…

citește în continuare

Alexei Navalnîi (1976-2024)

Timp de lectură 14 min.

Vă prezentăm mai jos un extras din interviu realizat de Lucian Popescu cu Armand Goșu pentru Contributors.ro, urmat de un text despre viața lui Alexei Navalnîi preluat din The Telegraph. Armand Goșu: « Că moartea lui n-a fost o întâmplare, ci a fost rezultatul unei operațiuni a serviciilor secrete este sugerat de faptul că o echipă specială formată din ofițeri ai unor unități operative a serviciului penitenciarelor și a FSB au venit pe 14 februarie, deci miercuri, să reconfigureze funcționarea echipamentelor de supraveghere secrete audio…

citește în continuare

Cei care nu știu să asculte

Timp de lectură 12 min.

”- Ce ai învățat azi la școală?   – Nimic.” Ca părinte, profesor, filosof și educator, am căutat să înțeleg originile intelectuale și morale ale ignoranței, diletantismului, incompetenței, în societățile moderne. Societățile moderne sunt acelea în care toți copiii merg la școală, și unde un procent tot mai ridicat au studii superioare. Am știut întotdeauna: dacă un copil îți răspunde astfel la întrebarea cotidiană, în mod repetat, atunci trebuie să-l ajuți să înțeleagă frumusețea descoperirilor făcute prin învățare, a cunoașterii de dragul cunoașterii și…

citește în continuare

PSDNL, sau Frontul Salvării Neo-nomenclaturii

Timp de lectură 7 min.

Se spune că nu poți minți pe toată lumea tot timpul. Dar timpul e o noțiune relativă. Episodul dublei comasări face parte dintr-un serial în care minima decență e victima perpetuă a fiecărui episod, iar vinovatul își asumă vesel derapajele. Conferința de presă a președinților PSD și PNL în care s-a anunțat oficial ”decizia” comasării localelor cu europarlamentarele și a listei PSD cu cea a PNL avea potențialul de a deveni o salutară paranteză de transparență după opacele negocieri. Nu a fost decât un…

citește în continuare

Filosofia Ciuce la Ciucă și Ciolacu: partidele comasate ale României periclitate

Timp de lectură 4 min.

Ce înseamnă contopirea de facto a PNL și PSD? Că România e în acut pericol de faliment moral și politic. Dar nu de azi de ieri este așa. Nimic nou la orizont? În prezent le e clar și celor mai naivi că proiectul de suflet al președintelui Iohannis și al grupului Grivco s-a finalizat. Ce s-a întâmplat? PSD și PNL au comasat alegerile europene și locale, au decis ca scrutinul prezidențial să aibă loc în septembrie și au hotărât să candideze împreună la europarlamentare.…

citește în continuare

Post-putinismul (I). O paralelă cu pregătirea post-stalinismului 

Timp de lectură 8 min.

Françoise Thom, într-o analiză recentă publicată pe Desk-Russie.eu, pleacă de la anularea candidaturii lui Boris Nadejdine la alegerile prezidențiale din Rusia pentru a arata în ce măsură elitele ruse pregătesc perioada post-Putin: « Ascensiunea fulgerătoare a candidatului „anti-Putin” Boris Nadejnin a ridicat multe semne de întrebare. De ce este încă în libertate când critică războiul din Ucraina și chiar pe Putin?  Dar nu ne punem întrebările potrivite: dacă e lăsat să vorbească, nu e pentru că el reflectă o evoluție subterană în anumite cercuri de…

citește în continuare

Complicațiile negocierilor PSD-PNL. Începe criza politică?

Timp de lectură 11 min.

La ora la care e scris acest text, negocierile pentru ținerea alegerilor locale în același timp cu cele europarlamentare sunt în impas. Pe surse se vorbește nu numai despre anularea comasării, ci și despre o posibilă  rupere a coaliției. Să fie acesta rezultatul unor strategii de negociere, sau chiar lucrurile s-au degradat așa tare între cele două partide? Consecințele renunțării la comasare pot fi atât de importante pentru PNL încât ruperea coaliție pare o consecință logică. Tocmai asta ne îndeamnă să fim prudenți la…

citește în continuare

Trump și SUA în bătaia propagandei care întețește frica la turații maxime

Timp de lectură 11 min.

Ne aflăm nu doar într-un ”război global, pe bucăți”, cum l-a declarat Papa, ci într-unul psihologic, total. Nu-l întrețin defel doar Kremlinul (care a ordonat dezinformatorilor săi să suprime din programe știri despre crimele comise de mercenarii și criminalii ruși repatriați de pe front) precum și aliații lui Putin gen Tucker Carlson (1. – vezi nota de subsol). Sau doar Iranul islamist și totalitar al ayatolahilor și interpușii lor teroriști din Irak, Siria, Gaza, Liban și Yemen. Îl întețesc voluntar, vai, și principalii actori…

citește în continuare

Teologie politică și pericolul confiscării bisericii (Video)

Timp de lectură 2 min.

De ce nu e bine să evităm reflecțiile pe marginea teologiei politice? În ce măsură ar putea creștinismul să găsească o nouă formulă de reașezare în lume, care să nu-l subordoneze puterilor seculare? Simțim oare, mai cu seamă în Europa, că ne-am înstrăinat de tradiție și că ne aflăm într-o stare de defensivă? Este posibilă o revigorare a creștinismului prin regăsirea izvoarelor sale? Cum ar putea deveni religia o soluție în actuala criză a creștinătății? Ce înseamnă modelul apostolic al credinței? În suita de…

citește în continuare

Ruptura Zelenski-Zalujnîi: motive și posibile efecte

Timp de lectură 7 min.

La anunțul schimbării de către președintele Zelenski a șefului armatei Ucrainei, generalul Valeri Zalujnîi, principalul cotidian conservator britanic, The Telegraph, a publicat o interesantă analiză a relațiilor între cei doi și a posibilelor consecințe a pe care această decizie, anunțată de ceva vreme, le va avea. Pentru autorul articolului, Colin Freeman: « Eliberarea din funcție a generalului Zalujnîi ar putea grăbi intrarea acestuia în politică, oferind prima provocare reală la leadership-ul lui Volodymyr Zelenski de la începutul războiului. Cei care îl cunosc pe generalul Valeri…

citește în continuare

Radu Crăciun: «Trump obligă Europa sa se ia in serios»

Timp de lectură 6 min.

« Victoria lui Donald Trump  devine pe zi ce trece scenariul de baza al alegerilor americane. Din acest motiv, se înmultesc analizele care evaluează consecințele unui astfel de rezultat. In acest scop, sunt folosite ca materie prima deciziile domnului Trump din perioada presedintiei precedente, precum si declarațiile făcute de acesta de-a lungul timpului si, mai ales, in ultima perioada. Chiar daca exista o varietate de interpretări ale intențiilor domniei sale, exista un aspect in legătura cu care consensul a fost atins: Donald Trump este o…

citește în continuare

Mona Lisa și ecoterorismul

Timp de lectură 9 min.

Recentul atac de la Muzeul Luvru ne avertizează că barbarii nu mai sunt la porțile orașului, ci chiar pe scena centrală a politicului, culturii, social media și a domeniului moral. Cea mai celebră pictură din lume, ”Mona Lisa” a lui Leonardo da Vinci, a fost profanată de niște ecoteroriști. Ei au urlat în fața publicului șocat: ”Ce este mai important? Arta sau dreptul la o mîncare sănătoasă și sustenabilă?”. Și au mai adăugat ceva de genul ”sistemul nostru de ferme este bolnav. Fermierii noștri…

citește în continuare

Orbirea Occidentului față de  Rusia și improbabila soluție diplomatică

Timp de lectură 8 min.

Jean-Sylvestre Mongrenier, autor împreună cu Françoise Thom al unei cărți-sinteză Géopolitique de la Russie (2016, 2022), cercetător la Institutul de Geopolitică (Universitatea Paris VIII), a publicat recent analiza pe care o reluăm mai jos: « De la „revirimentul triumfalist” al lui Vladimir Putin de la sfârșitul anului 2023, mulți comentatori au speculat asupra unui aranjament de tip „pace pentru teritorii”. Soluționarea „conflictului” s-ar baza pe interesul comun bine înțeles. Nimic din discursul geopolitic rus sau din raportul de forțe de pe teren nu indică însă…

citește în continuare

E comasarea alegerilor o lovitură dată democrației?

Timp de lectură 10 min.

Comasarea alegerilor locale cu cele europene, considerată « legitimă » de președintele Iohannis și probabil deja decisă de liderii PNL-PSD, presupune mai multe modificări legislative, poate avea probleme de constituționalitate și contrazice o cutumă electorală. Este însă o adevărată lovitură dată democrației din țara noastră?  După integrarea în UE, Romania nu a mai evoluat ascendent pe scara democratizării, ba chiar, în ultimii ani, a coborât, dacă luăm în considerare starea mass-media, transparența luării deciziilor, reprezentativitatea partidelor etc. Mai adăugăm aici și neverosimila, în contextul discuției despre…

citește în continuare

Recunoașterea Palestinei? Dinamica apropiindu-ne de un război global (I)

Timp de lectură 6 min.

Șeful diplomației americane, Blinken, a dispus experților Departamentului de Stat să examineze posibilitatea recunoașterii eventuale, de către SUA, a unui ”stat palestinian demilitarizat”, după ce se sfârșește războiul din Gaza. Departamentul ar urma să stabilească și să avanseze propuneri despre cum să arate un astfel de stat. Ce e îndărătul inițiativei lui Blinken, precedată de cea a colegului său britanic, David Cameron? Supuși presiunilor administrației de stânga, din Washington, oficialii israelieni au evocat ei înșiși un plan în faze, care enunță și posibilitatea creării ”unui…

citește în continuare

Françoise Thom: „Paralizia voinței” (A doua parte)

Timp de lectură 13 min.

Să vedem acum ce ne poate învăța istoria despre comportamentul la care să ne așteptăm de la Rusia lui Putin și de la cea post-Putin. Durata guvernării lui Putin se apropie în curând de cea a domniei lui Stalin. Ambii dictatori sunt responsabili pentru ceea ce într-o țară obișnuită ar fi fost considerate dezastre absolute: vărsare de sânge, regres economic, tiranizarea în masă a populației. Dar acești doi dictatori au putut păstra puterea pentru că au știut să răspundă unor aspirații profunde ale poporului…

citește în continuare

Triumful lui Trump, Nikki Haley și perspectiva distrugerii SUA

Timp de lectură 5 min.

Trump a câștigat clar și în New Hampshire, în fața unei contracandidate politic, moral și intelectual net mai bine pregătite decât el, ca Nikki Haley. Izbânda sa, cu 55% din sufragii față de 44 de procente (pentru Hailey) validează verdictul victoriei sale inițiale, din Iowa. Deși Nikki Haley e departe de a fi aruncat prosopul, ba chiar s-a arătat, după înfrângere, surprinzător de bătăioasă și de hotărâtă să lupte în continuare, succesul său în New Hampshire pune capăt definitiv speranțelor multor conservatori, care-și doreau…

citește în continuare

Iuliu Maniu sau despre România Demnității (Video)

Timp de lectură 1 min.

La întrebarea „De ce Iuliu Maniu?”, conferința domnului prof. univ. Ioan Stanomir propune în chip de răspuns o complexă abordare istorică, articulată în jurul mai multor teme fundamentale, care poartă de la tradiţia central europeană a statului de drept şi legalităţii la România restauraţiei democratice. Demnitatea umană, domnia legii și constituţionalismul sunt doar câteva dintre valorile esențiale cu care se confundă personalitatea lui Iuliu Maniu, valori care au condus opoziția sa neabătută față de politica mesianică și totalitară, etatismul și naționalismul acelor ani tragici.…

citește în continuare

Françoise Thom: “Paralizia voinței” (Prima parte)

Timp de lectură 12 min.

Françoise Thom, într-un nou articol publicat pe site-ul Desk-Russie.eu, face o analiză a motivelor « paraliziei voinței » occidentale în raport cu realitatea de pe frontul din Ucraina: « În confruntarea dintre Occident și Rusia, care e vizibilă de pe 24 februarie 2022, Occidentul și Ucraina au avut totul pentru a câștiga: resurse economice infinit superioare celor ale Rusiei, avantaj tehnic în domeniul militar și legea de partea lor. Însă azi Putin crede că are vântul în pânze, până la punctul în care nici măcar nu mai…

citește în continuare

La 100 de zile: Putin, islamiștii și complicii terorii

Timp de lectură 5 min.

De ce a trebuit să moară poetul Maxim Krivțov la 33 de ani? De ce s-a văzut el osândit la vârsta cristică de un tiran, de instinctul de conservare și de simțul onoarei să trebuiască să lupte pentru supraviețuirea neamului său în tranșee, în fața cotropitorilor ruși? Nu mai era loc de el și de pisica lui pe pământ? Dar pentru cei 1200 asasinați de jihadiști în kibuțurile israeliene? Dar pentru cei aproape 140, ținuți captivi, sub pământul care încă îi mai rabdă pe…

citește în continuare

Ultimul poem

Timp de lectură 1 min.

Dincolo de emoția de la moartea poetului-soldat Maxim Krivțov, adevărul poeziei: Capul meu se răsucește de la o aterizare la alta ca un tufiș rostogolitor sau ca o minge mâinile mele rupte vor crește în toporași primăvara picioarele mele vor fi întinse de câini și pisici sângele meu va picta lumea într-un roșu nou sânge uman Pantone oasele mele vor intra în pământ să formeze o ramă arma mea uzată va rugini sărăcuța lucrurile mele de schimb și uniforma vor fi predate recruților de…

citește în continuare

Radu Crăciun: “România se apropie de Marea Resetare”

Timp de lectură 5 min.

Economistul și analistul financiar Radu Crăciun a publicat recent pe blogul personal un articol în care anunță măsura în care România următorilor ani va fi nevoită să se schimbe: « In primăvara lui 2021 scriam: “De un an, o stafie bântuie spațiul public international. Ea poarta numele de “Marea resetare”, un concept promovat începând cu 2020 de către Forumul Economic de la Davos (WEF). Este un concept care, ulterior, a devenit subiectul preferat al teoriilor conspirației. Bulgarele a început sa fie rostogolit in aceasta direcție…

citește în continuare

Primul pas în anul super-electoral. Alegerile resimțite ca o criză

Timp de lectură 11 min.

Ca la fiecare rând de alegeri, auzim din partea celor care sunt implicați direct sau indirect în lupta pentru voturi că este « un moment decisiv », că « soartă țării pentru următorii 10 sau chiar 20 de ani » se joacă la urne. Exagerarea mizei duce în mod paradoxal la ignorarea adevăratelor mize pentru că acest exercițiu retoric e, prin faptul că-l auzim de fiecare dată în context electoral, incapabil să mai convingă pe cineva. Această exagerare, cumulată cu lipsa crescândă de credibilitate a discursului politic, duce…

citește în continuare

Generația Revoluției și iluziile care azi se răzbună

Timp de lectură 11 min.

Duritatea războiului din vecinătate și perspectiva extinderii sale ne-au proiectat în perimetrul sângerosului secol 20. Șocul trăirii unui eveniment deopotrivă istoric și tragic a impus o ieșire din confortul intelectual și a dus la schimbarea ordinii priorităților. Iată că istoria nu numai că nu s-a sfârșit, ci chiar face dramatice salturi înapoi. Asta ne ajută să relativizăm propriile noastre dezamăgiri și crize, dar ne și obligă să ne regândim responsabilitățile individuale și colective: cum re-acționăm? Cât și ce suntem gata să sacrificăm pentru alții…

citește în continuare

Stéphane Courtois despre revenirea războiului și a cruzimii extreme

Timp de lectură 5 min.

Cunoscutul istoric al comunismului Stéphane Courtois a acordat recent un interviu săptămânalului Le Point în care vorbește despre întoarcerea războiului și cruzimii extreme în Europa:  « În decursul istoriei există mai multe feluri de războaie. În primul rând, războaiele regulate, între soldați, care se supun unor reguli stabilite: prizonierii sau populațiile civile nu sunt masacrate, asta se întâmplă încă din Antichitate. Timp de milenii, ne-am ucis unul pe altul cu cuțite, ochi în ochi, prin contact direct. Războiul modern din perspectivă tehnică începe cu Războiul…

citește în continuare

În 1989 Libertatea nu a fost dată prin decret. Originile regimului nostru politic

Timp de lectură 10 min.

Hannah Arendt observa că orice revoluție are două etape distincte: prima a eliberării de opresiune, a doua a constituirii unui nou corp politic care poate garanta acea libertate.  Nimeni nu poate nega momentul eliberator din decembrie 1989. Totuși realitatea politică cristalizată prin Constituția din 1991 e în mică măsură rezultatul suflului eliberator și într-o mult mai mare măsură rezultatul unui efort al elitei statale de a limita expresia energiei sociale atâta timp închisă în cadrul totalitar. O limitare pe care o plătim până azi…

citește în continuare

Revoluția în dezbatere (Video)

Timp de lectură 1 min.

La această “Dezbatere cu Sens” au participat Gabriel Andreescu – profesor universitar, Universitatea de Vest Timișoara, Teodor Mărieș – președinte Asociația 21 Decembrie 1989, Dr. Sidonia Grama – profesor asociat Facultatea Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Gino Rado – președinte Asociația Memorialul Revoluției 16-22 Decembrie 1989 (prin zoom). Moderatori: Ion-Andrei Gherasim – președinte executiv Fundația Corneliu Coposu, Alexandru Gussi – editor Sens Politic. Evenimentul a avut loc pe 19 decembrie 2022  în spațiul Expozițional al Memorialului Victimelor Comunismului la București, str. Jean-Louis Calderon, nr.…

citește în continuare

Dan Pavel:  Iuliu Maniu în jurnalul lui Corneliu Coposu (Fragment)

Timp de lectură 11 min.

Vă prezentăm un fragment din cartea prof. univ. Dan Pavel, Iuliu Maniu în jurnalul lui Corneliu Coposu: o reinterpretare a istoriei, Editura Fundației Academia Civică, București, 2023. Lansarea cărții va avea loc marți, 19 decembrie, ora 17.00 la Reprezentanța de la București a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, vor lua cuvântul Ana Blandiana, președinta Academiei Civice, Ion-Andrei Gherasim, președinte executiv al Fundației Corneliu Coposu, și autorul cărții. « Pe 30 decembrie 2014, am primit un dar din partea doamnelor Flavia Bălescu și Rodica Coposu:…

citește în continuare

Moștenirea lui Kissinger

Timp de lectură 10 min.

La cîteva luni după ce a împlinit 100 de ani, Henry Kissinger a încetat din viață. Cînd am citit știrea, mi-a venit în minte un episod. L-am întîlnit ocazional în anii ’90, la Washington, D.C., primul impuls a fost să scriu despre semnificația acelei întrevederi pentru mine, dar o asemenea amintire personală are sens dacă îmi voi scrie memoriile. Mai mult decît orice altceva contează moștenirea sa politică, mai controversată în 2023 decît în 1973, dar în același timp mult mai apreciată. Afirmația se…

citește în continuare

Proiect de țară: 2024, anul (de) AUR (II)

Timp de lectură 20 min.

Proiectul partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), demarat inițial sub sigla «  România Mare în Europa »[1], este, dacă pornim de la modul cum a intrat în Parlament în 2020 (peste 9% cu o campanie online) și sondajele actuale, proiectul politic cu potențialul de succes cel mai mare din ultimii 30 de ani. Am încercat în prima parte să arăt că trebuie luat în serios drept un pretendent la câștigarea alegerilor de anul viitor, în primul rând cele europarlamentare, care i-ar deschide însă calea și…

citește în continuare

Everestul ipocriziei: relansarea planului trădării Ucrainei

Timp de lectură 4 min.

În timp ce Președintele Ucrainei, Zelenski, e așteptat azi la Washington, ca să exercite presiuni asupra congresmenilor republicani, administrația democrată a SUA, în frunte cu Joe Biden, își bate joc de Kiev. Nu de una singură, ci împreună cu cancelariatul german. S-a constatat că ambele administrații de stânga, de la Washington și Berlin, continuă să conspire împotriva Ucrainei într-o manieră care s-a deplâns repetat în ultimii doi ani. Un plan vechi în haine noi Astfel, o investigație a ziarului Bild relevă că SUA și…

citește în continuare

Iuliu Maniu vândut pe 30 de arginți?

Timp de lectură 18 min.

„…în cariera lui istorică a fost firesc să întâmpine rezistențe și să provoace dușmănii. Numărul dușmanilor lui e mare. A împărțit țara în două categorii: cei care îl urăsc de groaza lui, îl vrăjmășesc, ca pe nicăieri altul – și cei cari îl adoră, îl idolatrizează. Față de Iuliu Maniu nu există oameni indiferenți. Dragostea și dușmănia, raportate la persoana lui, nu cunosc gradații: ating extremul de limită al pasiunilor omenești”, remarca Seniorul Corneliu Coposu în articolul Adversarii lui Maniu, publicat în anul 1947. În contextul…

citește în continuare

Proiect de țară: 2024, anul (de) AUR (I)

Timp de lectură 14 min.

În anul super-electoral 2024 societatea românească, în diversitatea ei, va avea un cuvânt de spus și probabil îl va spune apăsat. Politic vorbind, după 10 ani de Iohannis, inclusiv trei de majoritate parlamentară și guvernamentală PSD-PNL, până și alegătorii așa-zis captivi se vor gândi de două ori. Memoria perioadei COVID, reactivată masiv de ancheta DNA care implică un prim-ministru și doi miniștri ai sănătății de atunci, riscă să joace un rol important, dar nu mai important decât problemele sociale provocate de revenirea istorică a…

citește în continuare

De ce Putin alege haosul (II)

Timp de lectură 10 min.

« Amprenta cechistă. O tiradă a președintelui rus trădează exasperarea lui față de regimurile democratice. Cu siguranță, slăbiciunea lor îi convine, dar în ochii lui Putin au marea vină de a fi imprevizibile: « Paradoxul este că mâine situația s-ar putea schimba: asta e problema. De exemplu, vor avea loc schimbări politice interne după următoarele alegeri. Într-o zi o țară urmărește cu insistență cutare sau cutare obiectiv și, a doua zi, apar schimbări în politica internă și încep să-și dorească să atingă obiective uneori complet diferite,…

citește în continuare

Radu Crăciun: De la  polarizare socială la polarizare politică

Timp de lectură 8 min.

În perspectiva anului electoral următor, dincolo de sondaje și poziționările partidelor care se schimbă constant, există o realitate social-economică inerțială care va influența opțiunile românilor. Economistul și analistul financiar Radu Crăciun a publicat pe blogul personal o analiză despre politicile României care produc polarizare socială: «De ani de zile, suntem in mod constant bombardați cu avertismente legate de noua era in care a intrat omenirea. Si nimeni nu face economie de epitete sau metafore: o noua ordine internațională, mișcări de “placi tectonice”, redesenarea polilor…

citește în continuare

Nelson Mandela, 10 ani de la moarte

Timp de lectură 5 min.

În ceea ce a avut mai împortant şi durabil, Nelson Mandela rămâne parte din veacul XX, al cărui actor şi martor privilegiat a fost. Opţiunile sale, de la radicalismul revoluţionar al începuturilor până la maturitatea pragmatică a anilor de guvernare, sunt modelate de amprenta conflictelor şi a utopiilor.În locul mitizării sau demonizării, perspectiva moderaţiei va prefera, invariabil, această politică intelectuală a nuanţelor şi încadrării contextuale. Africa de Sud- o identitate scindată. Africa de Sud, în care Mandela se naşte în 1918, este o naţiune…

citește în continuare

Inteligența sufletului

Timp de lectură 9 min.

În ziua de 21 mai 2014, moaștele deshumate ale Sfântului voievod martir Constantin Brân­coveanu au fost purtate în procesiune pe un traseu simbolic din inima Bu­cu­reș­tiu­lui, de pe Dealul Mitropoliei, înapoi la Bi­serica Sf. Gheorghe Nou, unde vor sta de acum încolo într-o raclă, mai aproape de credincioși. Numeroasele imagini pa­no­ra­mi­ce au surprins amploarea fluviului uman care inunda liniștit-anacronic, în acea frumoasă după-amiază de primăvară, ar­terele Capitalei, îmblânzind chiar și ner­vozitatea traficului. Din interior, șuvoiul viu impresiona, în schimb, prin ar­mo­ni­zarea spontană a participanților…

citește în continuare

Petre Guran: Brâncoveanu. Originile și urcarea pe tron (Audio)

Timp de lectură 1 min.

Din arhiva emisiunii Teme deschise – Radio România Cultural, o înregistrare cu Petre Guran, doctor în istorie al prestigioasei École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris și cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, despre urcarea pe tron a lui Constantin Brâncoveanu. Sursa: Canalul YouTube Marina Dumitrescu Oficial Vezi și:…

citește în continuare

De ce Putin alege haosul (I)

Timp de lectură 10 min.

Françoise Thom a publicat în octombrie pe DeskRussie.fr textul din care publicăm azi o primă parte și care e o analiză esențială pentru a înțelege strategia liderului de la Kremlin.  « Întâlnirile de la Valdaï seamănă din ce în ce mai mult cu Congresele Comintern din epoca stalinistă. Obiectivul lor este același: să comunice liderilor partidelor pro-ruse din străinătate evoluțiile „liniei” Kremlinului; de a transmite directivele de propagandă ale Moscovei vastei rețele de agenți de influență și mișcări kremlinofile răspândite în întreaga lume. Discursul lui…

citește în continuare

Revoluția argentiniană. Cele 12 sarcini ale lui J. Milei

Timp de lectură 7 min.

E ușor de stricat. Mai greu de reparat. Uneori e chiar imposibil, chiar dacă știi, ca noul președinte argentinian, încotro trebuie purces după deceniile de peronism, cu istoria lui interminabilă de corupție, de populism socialist și de cadouri plătite de harnici leneșilor. Și chiar dacă dispui de puterile extraordinare ale lui Hercule – Heracle. Ce e, în acest moment statul argentinian? Argentina e azi un stat feudal, nu doar falimentar. Milei și-a asumat misiunea revoluționară de a o transforma într-o democrație modernă, dotată cu…

citește în continuare

Un text scris de Iuliu Maniu în 1945

Timp de lectură 9 min.

Textul de mai jos este o traducere din originalul în limba franceză al răspunsului lui Iuliu Maniu la atacurile lui Gheorghe Tătărăscu, documentul, care provine din arhiva Fundației Corneliu Coposu, este datat 25 iulie 1945.   « Dl. Tătărăscu, într-o reuniune publică, și-a continuat atacurile la adresa mea, făcând o serie de afirmații contrarii adevărului și trăgând concluzii absolut false. Deși nu obișnuiesc să răspund la atacurile care mă vizează, calitatea oficială a autorului, difuzarea lor prin presă și la radio, faptul că aceste minciuni…

citește în continuare

Meandrele corectitudinii politice

Timp de lectură 5 min.

Lenin, Troțki, Zinoviev, Kamenev, Buharin și alții ca ei, y compris Stalin, au inventat practicile împărțirii societății în ”corecți” și ”incorecți”. Corectitudinea politică descria adererența la principiile și politicile partidului bolșevic (devenit Partidul Comunist al Uniunii Sovietice). Incorectitudinea politică te trimitea direct la plutonul de execuție, cu sau fără judecată, sau, în cel mai bun caz, în lagărele de concentrare din Gulag. Teza transformării radicalismului bolșevic în ”revoluție permanentă” a fost pusă în practică în următoarele decenii, iar lagărul comunist s-a întins pe mai…

citește în continuare

Lucian Croitoru: «Problema liberalilor care tac»

Timp de lectură 6 min.

Cunoscutul economist Lucian Croitoru a reacționat săptâmâna trecută pe blogul său personal la proiectul legii pensiilor promovat de Guvernul PSD-PNL:   « Sunt două lucruri pe care le auzim și la care mă voi referi astăzi: (i) că în anul electoral 2024 salariile în domeniul bugetar vor crește probabil, în fapt, mai mult decât este în prezent prevăzut în planurile fiscale și că pensiile vor fi mai mari în medie cu 40 la sută în septembrie 2024 decât sunt în prezent; (ii) că reforma fiscală…

citește în continuare

David Mitrany, o voce profetică în secolul XX

Timp de lectură 21 min.

Editarea în limba română a operei lui David Mitrany, sub coordonarea lui Marius Lazura și a lui Vladimir Lazurca, este unul dintre cele mai importante evenimente editoriale ale anului 2023. Un argument în acest sens este și textul de mai jos, semnat de Marius Lazurca, care este un fragment din prefața de la primul volum al seriei David Mitrany publicată la editura Presa Universitară Clujeană :  « Pe data de 24 februarie 2022, președintele Rusiei, Vladimir Putin, dădea armatei sale ordinul de a trece frontiera…

citește în continuare

Comunismul şi tentaţia ideologiei: un bilanţ provizoriu

Timp de lectură 4 min.

Reflecţiile despre comunism încheie, simbolic, monumentala istorie mondială a comunismului. Pentru Thierry Wolton, ca şi pentru direcţia intelectuală de la care se revendică, crima de stat şi barbaria nu sunt un accident, ci consecinţa legică a dominaţiei ideologiei. Înainte de a fi o ordine a terorii şi a sărăciei, comunismul a fost o idee, iar intrarea în lume a acestei idei este tema investigaţiei arheologice a lui Wolton. La capătul unui efort titanic de scriere a cronicii comuniste, Wolton revine spre a dezvălui miezul…

citește în continuare

Iuliu Maniu. Credință și rugăciune

Timp de lectură 9 min.

Trăsăturile credinței lui Iuliu Maniu sunt oglindite în rugăciunea [1] pe care obișnuia să o spună și care ne introduce în lumea sa sufletească. Ideea că Iuliu Maniu ar fi scris rugăciunea în timpul detenției de la Sighet este verosimilă, dar referirile la „țintele nobile” și la „mijloacele potrivite”, specifice activității publice, deschid ipoteza că autorul ar fi modificat și completat în perioada încarcerării o rugăciune cu care se familiarizase înainte. Rugăciune constă în două serii de cereri, fiecare cuprinzând trei invocări ale ajutorului…

citește în continuare

F. Thom: SUA, Rusia și pericolul „canalelor secrete” pentru Ucraina (II)

Timp de lectură 12 min.

În cazul unei crize la vârf, Putin ar fi abandonat de toată lumea, inclusiv de siloviki, exact așa cum era Nicolae al II-lea în martie 1917. Mai presus de toate, marșul lui Prigojin arată că rușii, dezamăgiți de Putin, caută deja un om nou. Acest precedent face improbabil războiul civil. De îndată ce elitele s-au înțeles asupra unui nou lider, rușii, după 74 de ani de sovietism și 23 de ani de Putinism, vor sta ascultători în fața lui. Dar nu există niciun motiv…

citește în continuare

F. Thom: SUA, Rusia și pericolul „canalelor secrete” pentru Ucraina (I)

Timp de lectură 21 min.

Françoise Thom, una dintre cele mai cunoscute cercetătoare ale Rusiei lui Vladimir Putin și ale URSS, a publicat luna trecută o importantă analiză a condițiilor și consecințelor « diplomației paralele » asupra atitudinii SUA în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Atacarea Israelului de către Hamas face și mai interesantă această analiză. Autoarea începe prin a ne atrage atenția asupra faptului că: « Ținând ochii ațintiți pe câmpul de luptă din Ucraina, avem tendința să uităm că Rusia continuă să ducă un război paralel împotriva Occidentului, în…

citește în continuare

Conjurația anti-charismaticilor. Cine s-a pus între Zelensky și români

Timp de lectură 8 min.

S-a trecut prea repede peste episodul anulării discursului președintelui Ucrainei în Parlamentul României. Multă lume a spus că a fost un episod mai mult decât trist, a fost rușinos. Și asta tocmai pentru că era în cadrul unei vizite declarate « istorice ». Dar suntem într-o țară în care se petrec adesea lucruri la fel de, sau chiar mai, « rușinoase », fără ca responsabilitățile să fie clar stabilite. Să declari un episod « rușinos » nu e suficient, ba chiar poate fi o modalitate de a evita să…

citește în continuare

E legitimă tăcerea în fața Răului absolut?

Timp de lectură 13 min.

Un alt război ne obligă să ne confruntăm cu imagini greu de suportat, cu realități greu de acceptat ca fiind parte a lumii în care trăim, iubim, ne bucurăm de viață, deci de o libertate și de o pace care, iată, sunt atât de fragile. « Copii executați în fața părinților, părinți executați în fața copiilor », formula e un citat de la o conferință de presă a oficialilor american și israelian, dar mai ales este o parte realității. Rețelele sociale au multiplicat imaginile terorii, tot…

citește în continuare

Să luam în serios sondajele? Cazul Geoană președinte

Timp de lectură 8 min.

Se mai poate minți poporul cu sondorul? Nu știm, dar încercări sunt. În țări mai bogate și mai democratice decât România sunt zeci de institute care fac sondaje și destule organizații media care le comandă pe cele care apar în spațiul public. Prin istoric, prin control reciproc, sondajele politice păstrează o credibilitate cu atât mai mare cu cât sunt un reper necesar. Ele arată raporturi de forțe și tendințe care sunt cu atât mai greu de contestat cu cât e vorba de un timp…

citește în continuare

Martin Malia şi orbirea leninistă

Timp de lectură 5 min.

Sunt rare textele în istoria intelectuală şi politică care să posede, simultan, o valoare analitică şi una profetică. Sedus de miturile zilei al cărei prizonier este, intelectualul occidental preferă să rămână fidel utopiei şi modelor, mai cu seamă atunci când “progresul“ şi “egalitatea“ îl ispitesc cu cântecul lor de sirenă. Luciditatea este, în aceste cazuri, o formă de trădare a idealurilor care se cer apărate. Moderat şi iconoclast, tenace şi vizionar, Martin Malia este, odată cu vastul său studiu cu titlul enigmatic şi semnătură…

citește în continuare

Neschimbarea la față a României

Timp de lectură 11 min.

Mai apar în presa românească din când în când – dar tot mai rar – materiale sugerând realitatea și nemachiata actualitate românească. Aflăm, grație autoritor lor, cum e, de fapt, România. Cine o conduce, de fapt și de nedrept. Cine o ține cum a fost: stat securist. Pentru că România, înainte de a fi, vorba prezidentului-schior-golfist-trombonist, un ”stat eșuat”, asta este: un stat securist. Istorici ca Germina Nagâț, de la CNSAS, care a acordat recent un instructiv interviu Sabinei Fati (1), publicat de DW…

citește în continuare

Chile – jumătatea de adevăr

Timp de lectură 9 min.

Zilele trecute au fost în lume două comemorări ale lui nine/eleven. Primul 9/11 este un reper al stîngii internaționale legat de celebra lovitură de stat din Chile, în 1973[1]. Atunci, președintele ales Salvador Allende a fost răsturnat de la putere de armată, iar coordonatorul a fost generalul Augusto Pinochet (Ugarte). Reflexul condiționat al stîngii internaționaliste este de a sublinia că dictatorul Pinochet era sprijinit de Statele Unite ale Americii, de CIA, de administrația Nixon, de Henry Kissinger, care era National Security Advisor. Îndelungata dictatură…

citește în continuare

Cînd nazismul și comunismul au fraternizat

Timp de lectură 5 min.

Pe 1 septembrie 1939 a izbucnit cel de-Al Doilea Război Mondial, conflagrația cu cele mai multe victime din istorie. Cam cu o săptămînă înainte, pe 23 august 1939, Hitler și Stalin s-au înțeles cum să împartă Europa Centrală (Pactul Ribbentrop-Molotov)[1]. Atît Germania nazistă, cît și Uniunea Sovietică, erau state revizioniste, nemulțumite de modul în care se încheiase Primul Război Mondial. Atunci au dispărut trei imperii (țarist, german, austro-ungar), iar după puțin timp s-a destrămat și al patrulea (cel otoman). Europa imperiilor trebuia înlocuită de…

citește în continuare

”Credința noastră este viața noastră” – Lupta și mărturia unui laic care nu s-a frânt – Lia Lazăr Gherasim (II)

Timp de lectură 13 min.

În prima săptămână de la arestare i s-a propus să colaboreze, să fie ”reeducată”. A cerut hârtie și creion și… a scris. Pot să fiu acuzat de subiectivism pentru că este vorba despre mama mea, dar vă rog să mă credeți, și am avut posibilitatea să citesc și să studiez multe documente din închisorile comuniste în ultimii 33 de ani, nici unul nu a avut profunzimea și claritatea celor scrise de către mama. Împărtășesc cu dumneavoastră acest document absolut excepțional, găsit anul trecut la…

citește în continuare
1 2 3 123

Riscul unui nou front în Balcani

Timp de lectură 6 min.

The Telegraph, sub semnătura experților Mark Montgomery și Ivana Stradner (Foundation for Defense of Democracies) publică o analiză despre modul cum Federația Rusă este pe punctul de a destabiliza Balcanii pentru a deschide un al doilea front în Europa: « Marcăm cea de-a 75-a aniversare a NATO, iar strategia lui Vladimir Putin rămâne aceeași: dispariția Alianței. Încurajat de progresele recente din Ucraina, pericolul direct pentru membri NATO, precum Polonia și Țările Baltice, rămâne ridicat. Dar aceste state nu sunt singurele în pericol. Situația din Balcanii adesea neglijați devine din ce în ce mai febrilă și mai periculoasă. Marea Britanie și aliații…

citește în continuare

NATO, la bătrânețe: mai poate apăra libertatea protejată 75 de ani?

Timp de lectură 8 min.

Alianța Nord-Atlantică a împlinit o vârstă venerabilă. Dar în ce stare este? I se văd ridurile, pe față? Se mai pot bizui românii, oare, pe alianță? Moldovenii se bazează pe noroc. Și pe ucraineni. Iar românii pe NATO, ca să-și asigure granițele. Pe cine altcineva să se bazeze, pentru securitatea proprie? Pe schiorul și golfistul președinte Iohannis, taciturnul care vrea să acceadă la cârma NATO? Pe pesedistul său premier Ciolacu? Pe nu mai puțin postcomunistul său general și partener de guvernare penelisto-uselist, Ciucă? Pe SIE și SRI? Hai să nu ne facem de râs. NATO e un pariu net mai…

citește în continuare

Islamismul a murit în Turcia lui Erdogan

Timp de lectură 4 min.

« Există momente în viața politică a fiecărei națiuni care marchează eșecul final al vechii ordini, chiar dacă noua ordine nu a apărut. Alegerile locale din weekendul trecut din Turcia au marcat o astfel de ruptură odată cu începutul sfârșitului lui Recep Tayyip Erdogan, care deține puterea de 22 de ani. Erdogan a fost atât de longeviv și a condus cu atâta autoritate încât e greu să ne amintim cum era Turcia înainte ca el să o transforme. În 2002, Turcia era o democrație haotică și limitată de intervențiile regulate ale  militarilor ultra-seculariști. Purtarea voalului islamic era interzisă în toate instituțiile…

citește în continuare

Memoria va conta în 2024. Și o «analiză» pro-Geoană

Timp de lectură 14 min.

Recent au fost publicate la câteva ore distanță pe Hotnews și pe Spot Media doua articole care ating un punct esențial nu numai al confruntărilor politice din acest an electoral, dar și al luptei pentru (re)modelarea spiritul public: acela al memoriei colective.  Hotnews preia un text publicat sub egida Fundației Adenauer, semnat de un cunoscut sociolog din Cluj, din care aflăm că Mircea Geoană are « cea mai bună imagine dintre toți posibilii candidați anunțați până acum », și iată unul din motivele invocate: « Chiar dacă momentul 2009 a rămas în memoria colectivă, ea a devenit irelevantă ».  Articolul de pe SpotMedia  are…

citește în continuare

Crimele de război ruse, complicii criminalilor și pedepsirea lor

Timp de lectură 7 min.

Există oare un sistem de justiție internațională funcțional? Pot fi trași la răspundere criminalii de război ruși? Și dacă da, cum? Are dreptate șefa diplomației olandeze, Bruins Slot. ”Nu e voie ca înfiorătoarele crime ale Rusiei să rămână nepedepsite”. Nu e voie. Dar cine-i interzice agresorului rus să le comită? Cine va pune capăt crimelor lui și genocidului? Dar imitatorilor lui din Iran până în China, și din Siria și Liban până în Yemen? La Haga s-a discutat marți urmărirea penală și judecarea crimelor de război ale Rusiei. La deliberările conferinței internaționale convocate, în capitala Olandei, de diplomația Țării de…

citește în continuare

Armand Goșu despre Rusia, Ucraina și România (Video)

Timp de lectură 1 min.

Vă prezentăm analiza făcută de prof. Armand Goșu asupra situației de pe front din perspectiva trecerii a doi ani de la invazia rusă, dar și a situației în care se află regimul lui Vladimir Putin, a Ucrainei și a României în acest context.  Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară. Sursa: Editura Spandugino…

citește în continuare

M. Madras: „Războiul permanent. Strategia ultimă a Kremlinului”

Timp de lectură 4 min.

Marie Mandras, una dintre cele mai cunoscute specialiste franceze în Rusia post-sovietică, a publicat recent cartea La guerre permanente. L’ultime strategie du Kremlin. După Cecenia, Georgia, intervenția militară în Siria, Donbas, invazia Ucrainei din februarie 2022 a deschis al cincilea capitol al conflictelor sângeroase lansate sub conducerea lui Vladimir Putin. „Războiul”, scrie autoarea preluată de Le Monde, „nu este un eveniment exterior cu care se confruntă puterea lui Putin, este orizontul său ultim și principiul său și funcționare”. Pentru M. Medras recentul moment electoral nu reprezintă adevărate alegeri: „Nu sunt alegeri, ci un plebiscit fabricat. Dreptul de vot a dispărut…

citește în continuare
1 2 3 30

Cum s-a ajuns la Memorialul Sighet?

Timp de lectură 6 min.

« Imediat după decembrie 1989 s-a produs o falie violentă în societate: de o parte, cei ce susţineau auten­ticitatea revoluţiei, de cealaltă parte, cei ce nu o negau, însă susţineau că a fost urmată de o lovitură de stat. Fiecare din cele două tabere era flancată de un număr mai mare sau mai mic de nehotărâţi: unii, oportunişti, care aşteptau ca lucrurile să se aşeze, să vadă cine va câştiga, alţii, de bună credinţă, care se temeau însă că lucrurile vor fi reversibile, alunecându-se într-o nouă dictatură. Aşa a apărut, la 11 martie 1990, Proclamaţia de la Timi­şoara, cerând foştilor nomenclaturişti…

citește în continuare

Iuliu Maniu sau despre România demnității (Video)

Timp de lectură 1 min.

Cum se naște demnitatea unei țări și ce anume contribuie la menținerea acestei atitudini? Care sunt factorii ce ar putea duce la pierderea ei? De ce anume depinde chestiunea demnității: de teorie sau de asumare? În ce condiții istorice s-ar putea forja demnitatea unei națiuni? De ce este important să ne amintim mereu de acei oameni cu destine aparte, care au rezistat în fața marilor încercări ale istoriei recente? S-ar putea afirma că elogiul demnității este și unul al simplității? La ce se referă expresia „patrimoniu de verticalitate” și cum poate fi aceasta învățată de către tinerele generații? A devenit…

citește în continuare

Concurs de eseuri – Ediția a IX-a

Timp de lectură 2 min.

Fundaţia Corneliu Coposu anunță lansarea ediției a IX-a a concursului de eseuri pe care îl organizează în parteneriat cu Fundaţia Academia Civică, Fundaţia Hanns Seidel, Fundația Culturală Memoria și Festivalul de Film și Istorii Râșnov. Partener media: Radio România Cultural. Concursul se adresează elevilor, studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor.  SUBIECTE (LA ALEGERE): 1. „Cum ar fi evoluat România dacă ar fi fost legiferat punctul 8 al Proclamației de la Timișoara?” Pe 11 martie 1990, în Piața Operei din Timișoara, a avut loc o adunare populară, care prin caracterul ei a fost o evocare spirituală a revoluției timișorene din decembrie 1989 și care…

citește în continuare

Armand Goșu: Invazia Rusiei în Ucraina (Video)

Timp de lectură 1 min.

Înainte să atace Ucraina, Vladimir Putin a spus că această națiune nu există, că limba ucraineană este o invenție, iar statul ucrainean a fost creat de Lenin și mărit de Stalin. Cu alte cuvinte, Ucraina nu ar trebui să existe. Armand Goșu propune o incursiune în gândirea istorică a lui Putin, pornind de la articolele din 2014 și până la interviul recent acordat lui Tucker Carlson. Partea a doua a conferinței analizează etapele politico-militare, din ultimul an, ale războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și care sunt posibilele scenarii de evoluție pentru anul care urmează. Sursa: EdituraSpandugino.ro…

citește în continuare

Represiune, rezistență, colaboraționism

Timp de lectură 4 min.

Monica Ciobanu este profesor la State University of New York-Plattsburgh și, în principal după 2009, a urmărit o agendă de cercetare interdisciplinară care s-a concentrat în jurul câtorva domenii înrudite: problematica democratizării în Europa de Est, studiile memoriale și chestiunea justiției de tranziție. În plus, autoarea – sociolog de origine română – a publicat studii de referință în volume colective și în prestigioase periodice academice. În cartea sa, Repression, Resistance and Collaboration in Stalinist Romania 1944–1964: Post-communist Remembering, Routledge, London and New York, 2022, Monica Ciobanu analizează diversitatea experiențelor trăite de victimele comunismului (deținuți politici, deportați etc.), subliniind modul în…

citește în continuare

Compromisul intelectual

Timp de lectură 4 min.

Ruxandra Câmpean, autoarea volumului Dincolo de regulile jocului. Trepte și limite ale compromisului intelectual. Mihai Ralea. G. Călinescu. Tudor Vianu (Editura Corint, București, 2022), ilustrează cazul cercetătorului care dovedește pe deplin faptul că tinerețea nu este deloc un impediment când vine vorba de realizarea unor opere de referință, lucrări ce își vor pune amprenta asupra istoriografiei (literare) pentru mult timp de acum încolo. Cuvintele elogioase ale profesorului Mircea Martin, care însoțesc volumul (inițial o teză doctorală în filologie), se susțin în cea mai mare parte. Într-o primă fază a investigației legate de compromisul vădit în cazurile Ralea, Călinescu și Vianu,…

citește în continuare

Biserica Greco-Catolică din România comunistă în revista BIRE

Timp de lectură 11 min.

Publicațiile apărute în afara hotarelor României în perioada comunistă constituie și azi principalul instrument de cunoaștere a exilului, a destinului miilor de români care au plecat din țară după 1945, a activității lor sociale, politice sau culturale. După căderea regimului comunist, mai multe colecții particulare au ajuns în bibliotecile și instituțiile din România, unele reviste au fost republicate, în ediții critice, cu note explicative de subsol, de pildă, revista Caete de Dor. Metafică și poezie, redactată la Paris de Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței între anii 1951 și 1960, a fost reedidată la Editura „Jurnalul Literar” (în trei volume, îngrijite…

citește în continuare

ONU în stare de « moarte cerebrală »

Timp de lectură 5 min.

Cunoscutul filosof-angajat Bernard Henri-Levy a publicat recent acest text în săptămânalul Le Point: « O ONU neputincioasă și complice timp de patru ani, din 1992 până în 1996,  pe durata martirului orașului Sarajevo, cel mai lung asediu din istoria modernă; o ONU care, confruntat cu epurarea etnică condusă de sârbi în Kosovo, a lăsat o alianță militară, NATO, să facă treaba în locul său și, în 1999, să oprească în cele din urmă masacrul; o ONU care, în fața milioanelor de morți din genocidul tutsi din Rwanda, a rămas ciudat de pasivă, și-a redus forțele de menținere a păcii atunci când…

citește în continuare

Nicolae Manolescu, un posibil Testament intelectual

Timp de lectură 2 min.

Vă prezentăm un fragment din ultimul editorial semnat în România Literară de Nicolae Manolescu (1939-2024):  « În anii din urmă, s-a declanșat, cum se știe, un adevărat război contra valorii în cultură, în societate, peste tot în lume. Răstălmăcită, contestată, negată, valoarea încetează să mai fie luată în considerare ca un factor decisiv fără de care civilizația materială și spirituală dispare. De câte ori să mai spun că civilizația cea mai dezvoltată din lume, aceea americană, n-are pe termen lung nicio șansă de a supraviețui dacă universitatea, ca să mă refer la factorul cel mai de seamă, își va urma politica…

citește în continuare

Scriitorul, complice al tiraniei sau despre educaţia comunistă

Timp de lectură 3 min.

Comunismul este un regim care ia în serios literatura. Indiferenţa faţă de cuvântul scris ar fi o probă de iresponsabilitate ideologică. Totalitarismul, ca edificiu destinat să încadreze întreaga societate, nu îl poate ignora pe scriitor. Iar complicitatea cu tirania este unul dintre rolurile în care acesta poate fi distribuit. Primul stat al muncitorilor şi ţăranilor, îndrumat înţelept de către Stalin, este cel în care relaţia de complicitate cu dictatura este reglementată dialectic, în termenii unui contract cu clauze precise. Rezervaţia pe care Stalin o imaginează, Uniunea scriitorilor, va fi modelul pe care îl reproduc democraţiile populare. Combinaţia de brutalitate, mituire…

citește în continuare

Bogdan Tătaru-Cazaban despre „Biografia lui Iisus” (Video) 

Timp de lectură 2 min.

Cum era lumea de dinaintea Nașterii Domnului? S-ar putea spune că era o lume completă sau mai degrabă una incompletă? Care ar fi argumentele potrivit cărora volumul „Biografia lui Iisus. După Evanghelii” de Gianfranco Ravasi este cu totul diferit față de alte lucrări similare? Există, oare, o perspectivă bivalentă în raport cu Nașterea lui Hristos, reflectând atât o dimensiune concretă, palpabilă, cât și una teologică, simbolică? Ce personaje colective ocupă un loc central în tabloul de ansamblu al acestui eveniment? De ce anume Evanghelia lui Matei și cea a lui Luca sunt cunoscute și sub denumirea de „Evangheliile copilăriei”? Pe…

citește în continuare

Teologie politică și pericolul confiscării bisericii (Video)

Timp de lectură 2 min.

De ce nu e bine să evităm reflecțiile pe marginea teologiei politice? În ce măsură ar putea creștinismul să găsească o nouă formulă de reașezare în lume, care să nu-l subordoneze puterilor seculare? Simțim oare, mai cu seamă în Europa, că ne-am înstrăinat de tradiție și că ne aflăm într-o stare de defensivă? Este posibilă o revigorare a creștinismului prin regăsirea izvoarelor sale? Cum ar putea deveni religia o soluție în actuala criză a creștinătății? Ce înseamnă modelul apostolic al credinței? În suita de dialoguri care se subsumează seriei de conferințe „Justiția memoriei”, dialogul dintre Teodor Baconschi, eseist, diplomat și…

citește în continuare

Orbirea Occidentului față de  Rusia și improbabila soluție diplomatică

Timp de lectură 8 min.

Jean-Sylvestre Mongrenier, autor împreună cu Françoise Thom al unei cărți-sinteză Géopolitique de la Russie (2016, 2022), cercetător la Institutul de Geopolitică (Universitatea Paris VIII), a publicat recent analiza pe care o reluăm mai jos: « De la „revirimentul triumfalist” al lui Vladimir Putin de la sfârșitul anului 2023, mulți comentatori au speculat asupra unui aranjament de tip „pace pentru teritorii”. Soluționarea „conflictului” s-ar baza pe interesul comun bine înțeles. Nimic din discursul geopolitic rus sau din raportul de forțe de pe teren nu indică însă această direcție: Rusia poartă un război total împotriva Ucrainei, pentru a o șterge de pe harta…

citește în continuare

Ultimul poem

Timp de lectură 1 min.

Dincolo de emoția de la moartea poetului-soldat Maxim Krivțov, adevărul poeziei: Capul meu se răsucește de la o aterizare la alta ca un tufiș rostogolitor sau ca o minge mâinile mele rupte vor crește în toporași primăvara picioarele mele vor fi întinse de câini și pisici sângele meu va picta lumea într-un roșu nou sânge uman Pantone oasele mele vor intra în pământ să formeze o ramă arma mea uzată va rugini sărăcuța lucrurile mele de schimb și uniforma vor fi predate recruților de ar veni mai repede primăvara ca în sfârșit să înfloresc în toporași (Traducere din ucraineană: Alexandru…

citește în continuare
1 2 3 17