Iuliu Maniu – lecția vieții sale

Timp de lectură 2 min.

Pe 8 ianuarie 1873, intr-o Transilvanie parte a Imperiului Austro- Ungar, se năştea Iuliu Maniu. Peste decenii, într-un februarie 1953, în Sighetul parte a Republicii Populare Române, Iuliu Maniu, murea, redus fiind la postura de număr matricol penal. Între aceste date cronologice, un întreg destin şi câteva jaloane, de la Unire la lupta pentru libertatea politică, in clipele cele mai întunecate. Iuliu Maniu a fost detestat, a fost urât cu patimă, închis şi exterminat. Numele său a fost sinonim, în comunism, cu trădarea de…

citește în continuare

Biografia cenzurii din România prin intermediul a trei cercetători: Adrian Marino, Liviu Malița, Liliana Corobca (I)

Timp de lectură 10 min.

Studiul prezent are în vizor trei autori care s-au preocupat în mod ritualic de cercetarea cenzurii în România: Adrian Marino, Liviu Malița, Liliana Corobca. Fără a face abstracție de alte cărți și alți cercetători în domeniu, pe tema cenzurii, cei trei menționați anterior au avut preocupări constante, în secvențe foarte ample, ambiționând și izbutind (fiecare, în felul său) un fel de istorie și biografie a cenzurii în România. Am apelat la aceste trei nume și dintr-un motiv multigeneraționist, căci Marino, Malița și Corobca fac…

citește în continuare

“Eu cu cine votez?”. În 2024

Timp de lectură 3 min.

Întrebarea faimoasă a personajului creat de Caragiale e auzită des la acest început de an. O văd pusă și pe rețelele sociale, dar am auzit-o, într-o formă sau alta, în mai multe dialoguri pe care le-am avut cu prieteni și cunoștințe în ultimele săptămâni.  Democrația noastră nu e într-un moment bun, și scriu asta chiar gândindu-mă la caracterul ei “original” și împiedicat în care operează de peste trei decenii. Sondajele, cele care au o minimă credibilitate, indică momentul moleșit pe care-l parcurgem. Un alt…

citește în continuare

Schimbare și adaptare în comunism şi postcomunism

Timp de lectură 4 min.

În pofida transformărilor radicale prin care a trecut România în ultimii 70 de ani, din ce în ce mai mult – mai ales în ultimul deceniu – sociologi și istorici s-au concentrat în studiile lor asupra problemei continuităților ce au traversat diverse regimuri politice (de la perioada „burgheză“ la comunism și postcomunism). În această tendință se înscrie și cartea lui Cătălin Augustin Stoica, sociolog și profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, un reputat cercetător în științe sociale format la Central European…

citește în continuare

Armand Goșu: Mulți comentatori sfârșesc prin a fi idioții utili ai Rusiei

Timp de lectură 7 min.

Sens Politic: Care credeți că e semnificația numirii la 11 ianuarie a generalului Valerii Gherasimov, șeful Statului Major General, la conducerea trupelor ruse care atacă Ucraina? Armand Goșu: Schimbarea lui Surovikin, generalul Armaghedon, cu Gherasimov, n-ar trebui să ne suprindă. Surovikin a fost numit la 8 octombrie și va fi amintit de cei care vor scrie istoria acestui război pentru cel puțin trei lucruri: a oprit contraonfesiva ucraineană din Lugansk, bombardarea infrastructurii energetice a Ucrainei cu utilizarea dronelor iraniene și organizarea retragerii trupelor rusești…

citește în continuare

Gânduri despre anul pre-electoral (I)

Timp de lectură 10 min.

Puținele sondaje care apar în România ne arată o populație mai degrabă resemnată decât revoltată. Trecerea de la o stare la alta riscă însă să aibă loc până la următoarele alegeri. Deocamdată, conform ultimului Eurobarometru, românii sunt printre europenii care cred că războiul de la Est îi va afecta cel mai puțin în viața lor de zi cu zi. E o dovadă de auto-iluzionare colectivă.  Inflația a avut deja un impact social semnificativ, dar persistența și consecințele profunde ale acesteia asupra puterii de cumpărare…

citește în continuare

Recitindu-l pe Corneliu Coposu (IX). Maniu și statul național-legionar

Timp de lectură 23 min.

Din motive care nu au depins de mine, am tot amînat comentariul de carte la Jurnalul interzis de Corneliu Coposu și era să devină o nouă filă din inventarul imens al proiectelor neîmplinite[1]. Pe măsură ce am început să-l public am avut satisfacția de a ieși din limitele editoriale restrînse acordate îndeobște categoriei book-review. În același timp, în timp ce scriam și treceam în revistă sursele existente, mi-am dat seama că s-a publicat prea puțin despre aceste două gigantice personalități politice românești – Iuliu…

citește în continuare

Dincolo de „blesteme”: cazul Mănăstirii Frăsinei sau de ce noi nu mai putem crede ca strămoşii noştri

Timp de lectură 11 min.

La jumătatea ȋndepărtaţilor ani 1990, exista ȋn rândul studenţilor o fervoare religioasă greu de imaginat astăzi. Curioasă, deschisă, ecumenică (groaznic şi infrecventabil cuvânt pentru pravoslavnicii de astăzi), deloc fundamentalistă. În fine, poate sunt eu prea blând cu trecutul, dar trecerea timpului te face să rotunjeşti asperităţile memoriei şi nu numai. Mulţi dintre colegii mei au ales să intre ȋn monahism; o alegere dificilă, greu de ȋnţeles din exterior, dar asta-i cu totul altă poveste. Mai ales aceştia formau grupuri de patru-cinci persoane şi plecau…

citește în continuare

Un membru emblematic al Rugului Aprins: profesorul Alexandru Mironescu

Timp de lectură 13 min.

Astăzi, 20 ianuarie 2023, se împlinesc 50 de ani de când profesorul universitar, cercetătorul chimist, scriitorul, deținutul politic Alexandru Mironescu, membru fondator și emblematic al Rugului Aprins, a plecat din această lume. Neșansa multora dintre personalitățile Rugului Aprins a fost aceea că au revenit, treptat, în memoria publică abia după 1989, preponderent, la peste un deceniu distanță chiar de la căderea regimului comunist. Și, bineînțeles, modalitatea prin care au fost evocate, redescoperite, promovate majoritatea acestor personalități, a fost în general neprofesionistă. Profesorul Alexandru Mironescu…

citește în continuare

Noi reflecții asupra ghilotinei

Timp de lectură 21 min.

Foarte de curînd, a avut loc în o premieră la capitolul pedepselor cu moartea: în statul Missouri a fost executat primul transgender din the USA, prin injecție letală [1]. Guvernatorul republican (un susținător al lui Trump, dar care nu a negat rezultatele propriei sale realegeri din 2020) a respins ultimele apeluri la clemență. Nu a fost executat un nevinovat, cum s-a mai întîmplat în viața reală sau în romanele lui John Grisham[2]. Recentul executat își ucisese în 2003 prietena și aruncase cadavrul undeva lîngă…

citește în continuare

Rațiuni ale abandonării politicii “zero Covid” în China

Timp de lectură 6 min.

Ce vrea cu adevărat China? În mod legitim ne putem întreba asta după ce puterea comunistă a abandonat brusc politica sa “zero Covid” și văzând riscurile care decurg de aici pentru populația Chinei și pentru restul lumii.  Deschiderea frontierelor și mai ales permisiunea dată cetățenilor chinezi de a pleca în străinătate, după luni întregi de interdicție, sunt o sfidare sanitară lansată întregii lumi. Ce a putut motiva această precipitare? Manifestațiile de la începutul lui decembrie contra politicii “zero Covid”? Pare că nu. Numărul de…

citește în continuare

Ana Simion si Marina Chirca, doua surori in rezistența anticomunistă de la Nucșoara (II)

Timp de lectură 14 min.

În 1957-1958 securiștii s-au apropiat foarte mult de rezolvarea cazului bandiţilor și teroriștilor de la Nucșoara, cum îi numeau. După un scenariu demn de un film poliţist, au planificat până în cele mai mici detalii prinderea ultimilor partizani. Un lucrător din servicii a fost infiltrat în zonă sub pretextul ca îl înlocuiește pe un gestionar la magazinul sătesc Slatina. În câteva luni s-a apropiat extrem de mult de surorile din Slatina, mai ales de Ana, căreia i-a făcut o curte asiduă. Ajunsese una dintre…

citește în continuare
1 2 3 53

“Eu cu cine votez?”. În 2024

Timp de lectură 3 min.

Întrebarea faimoasă a personajului creat de Caragiale e auzită des la acest început de an. O văd pusă și pe rețelele sociale, dar am auzit-o, într-o formă sau alta, în mai multe dialoguri pe care le-am avut cu prieteni și cunoștințe în ultimele săptămâni.  Democrația noastră nu e într-un moment bun, și scriu asta chiar gândindu-mă la caracterul ei “original” și împiedicat în care operează de peste trei decenii. Sondajele, cele care au o minimă credibilitate, indică momentul moleșit pe care-l parcurgem. Un alt indiciu îl reprezintă și faptul că Guvernul coaliției a refuzat să convoace alegeri la Primăria Sectorului…

citește în continuare

Armand Goșu: Mulți comentatori sfârșesc prin a fi idioții utili ai Rusiei

Timp de lectură 7 min.

Sens Politic: Care credeți că e semnificația numirii la 11 ianuarie a generalului Valerii Gherasimov, șeful Statului Major General, la conducerea trupelor ruse care atacă Ucraina? Armand Goșu: Schimbarea lui Surovikin, generalul Armaghedon, cu Gherasimov, n-ar trebui să ne suprindă. Surovikin a fost numit la 8 octombrie și va fi amintit de cei care vor scrie istoria acestui război pentru cel puțin trei lucruri: a oprit contraonfesiva ucraineană din Lugansk, bombardarea infrastructurii energetice a Ucrainei cu utilizarea dronelor iraniene și organizarea retragerii trupelor rusești din Herson, în stânga Niprului. A rezistat trei luni în funcție, mai mult decât alți comandați…

citește în continuare

Gânduri despre anul pre-electoral (I)

Timp de lectură 10 min.

Puținele sondaje care apar în România ne arată o populație mai degrabă resemnată decât revoltată. Trecerea de la o stare la alta riscă însă să aibă loc până la următoarele alegeri. Deocamdată, conform ultimului Eurobarometru, românii sunt printre europenii care cred că războiul de la Est îi va afecta cel mai puțin în viața lor de zi cu zi. E o dovadă de auto-iluzionare colectivă.  Inflația a avut deja un impact social semnificativ, dar persistența și consecințele profunde ale acesteia asupra puterii de cumpărare și a celor care au economii vor fi conștientizate treptat. Nemulțumirea socială va deveni elementul central…

citește în continuare

Noi reflecții asupra ghilotinei

Timp de lectură 21 min.

Foarte de curînd, a avut loc în o premieră la capitolul pedepselor cu moartea: în statul Missouri a fost executat primul transgender din the USA, prin injecție letală [1]. Guvernatorul republican (un susținător al lui Trump, dar care nu a negat rezultatele propriei sale realegeri din 2020) a respins ultimele apeluri la clemență. Nu a fost executat un nevinovat, cum s-a mai întîmplat în viața reală sau în romanele lui John Grisham[2]. Recentul executat își ucisese în 2003 prietena și aruncase cadavrul undeva lîngă fluviul Mississippi. S-au petrecut mai multe execuții în perioada din urmă, au fost și defecțiuni de…

citește în continuare

Rațiuni ale abandonării politicii “zero Covid” în China

Timp de lectură 6 min.

Ce vrea cu adevărat China? În mod legitim ne putem întreba asta după ce puterea comunistă a abandonat brusc politica sa “zero Covid” și văzând riscurile care decurg de aici pentru populația Chinei și pentru restul lumii.  Deschiderea frontierelor și mai ales permisiunea dată cetățenilor chinezi de a pleca în străinătate, după luni întregi de interdicție, sunt o sfidare sanitară lansată întregii lumi. Ce a putut motiva această precipitare? Manifestațiile de la începutul lui decembrie contra politicii “zero Covid”? Pare că nu. Numărul de protestatari, sloganurile – pentru libertate și contra lui Xi Jinping – au putut face ca puterea…

citește în continuare

„Cazul Mircea Vulcănescu”: biografie dramatică și controverse memoriale

Timp de lectură 7 min.

În decembrie trecut s-a consumat ultimul episod al foiletonului memorial legat de figura lui Mircea Vulcănescu. Prin textul de față, ce nu-și propune să răspundă la „tema statuii”, încerc să radiografiez cadrul istorico-memorial al subiectului, a cărui dezbatere ne va ajuta să înțelegem mai bine trecutul nostru traumatic.  În plan istoric, biografia lui Mircea Vulcănescu se declină în trei ipostaze: a) interbelică: figură marcantă a generației ’27 (împreună cu Noica, Cioran, Eliade, Golopenția & co); asistent al lui Dimitrie Gusti, alături de care participă la campaniile sociologice; apropiat, nu fără tensiuni, de Nae Ionescu; publicist consacrat și demnitar în fruntea…

citește în continuare

Umbra lui Putin

Timp de lectură 4 min.

Agresiunea barbară impotriva Ucrainei nu este un accident, ci un capăt de drum. Cele două decenii de autocraţie putinistă au îndrumat Rusia pe făgaşul de acum; un itinerariu al crimei de stat, al gangsterismului cleptocrat şi al propagandei xenofobe. Despărţirea Rusiei de Occident este, la finele anului 2022, evidentă şi dramatică. Aliaţii putinismului se recrutează, acum, din zona statelor care sunt ele însele ostracizate în familia de naţiuni. Complicitatea cu Iranul teocratic este un capitol din această istorie sordidă. Cartea lui Armand Goşu, însoţită de grafica subtilă a lui Dan Perjovschi, devine, graţie solidităţii ei vizionare, un ghid indispensabil pentru…

citește în continuare
1 2 3 11

Iuliu Maniu – lecția vieții sale

Timp de lectură 2 min.

Pe 8 ianuarie 1873, intr-o Transilvanie parte a Imperiului Austro- Ungar, se năştea Iuliu Maniu. Peste decenii, într-un februarie 1953, în Sighetul parte a Republicii Populare Române, Iuliu Maniu, murea, redus fiind la postura de număr matricol penal. Între aceste date cronologice, un întreg destin şi câteva jaloane, de la Unire la lupta pentru libertatea politică, in clipele cele mai întunecate. Iuliu Maniu a fost detestat, a fost urât cu patimă, închis şi exterminat. Numele său a fost sinonim, în comunism, cu trădarea de ţară şi “reacţiunea”. Astăzi, urmele prezenţei sale sunt câteva nume de bulevarde şi amintirea elegant-pioasă pe…

citește în continuare

Biografia cenzurii din România prin intermediul a trei cercetători: Adrian Marino, Liviu Malița, Liliana Corobca (I)

Timp de lectură 10 min.

Studiul prezent are în vizor trei autori care s-au preocupat în mod ritualic de cercetarea cenzurii în România: Adrian Marino, Liviu Malița, Liliana Corobca. Fără a face abstracție de alte cărți și alți cercetători în domeniu, pe tema cenzurii, cei trei menționați anterior au avut preocupări constante, în secvențe foarte ample, ambiționând și izbutind (fiecare, în felul său) un fel de istorie și biografie a cenzurii în România. Am apelat la aceste trei nume și dintr-un motiv multigeneraționist, căci Marino, Malița și Corobca fac parte din generații foarte diferite între ele, nu doar datorită anilor mulți care le despart, ci…

citește în continuare

Schimbare și adaptare în comunism şi postcomunism

Timp de lectură 4 min.

În pofida transformărilor radicale prin care a trecut România în ultimii 70 de ani, din ce în ce mai mult – mai ales în ultimul deceniu – sociologi și istorici s-au concentrat în studiile lor asupra problemei continuităților ce au traversat diverse regimuri politice (de la perioada „burgheză“ la comunism și postcomunism). În această tendință se înscrie și cartea lui Cătălin Augustin Stoica, sociolog și profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, un reputat cercetător în științe sociale format la Central European University și Stanford. Volumul – alcătuit din patru studii care își au propria autonomie, dar și…

citește în continuare

Recitindu-l pe Corneliu Coposu (IX). Maniu și statul național-legionar

Timp de lectură 23 min.

Din motive care nu au depins de mine, am tot amînat comentariul de carte la Jurnalul interzis de Corneliu Coposu și era să devină o nouă filă din inventarul imens al proiectelor neîmplinite[1]. Pe măsură ce am început să-l public am avut satisfacția de a ieși din limitele editoriale restrînse acordate îndeobște categoriei book-review. În același timp, în timp ce scriam și treceam în revistă sursele existente, mi-am dat seama că s-a publicat prea puțin despre aceste două gigantice personalități politice românești – Iuliu Maniu și Corneliu Coposu – ceea ce este paradoxal într-o cultură în care ducem lipsă tocmai…

citește în continuare

Ana Simion si Marina Chirca, doua surori in rezistența anticomunistă de la Nucșoara (II)

Timp de lectură 14 min.

În 1957-1958 securiștii s-au apropiat foarte mult de rezolvarea cazului bandiţilor și teroriștilor de la Nucșoara, cum îi numeau. După un scenariu demn de un film poliţist, au planificat până în cele mai mici detalii prinderea ultimilor partizani. Un lucrător din servicii a fost infiltrat în zonă sub pretextul ca îl înlocuiește pe un gestionar la magazinul sătesc Slatina. În câteva luni s-a apropiat extrem de mult de surorile din Slatina, mai ales de Ana, căreia i-a făcut o curte asiduă. Ajunsese una dintre cele mai invidiate femei din zona, căci Vasile Linie pe numele său de acoperit, o răsfăţa,…

citește în continuare

Recitindu-l pe Corneliu Coposu (VIII). Maniu și legionarii (perioada Horia Sima)

Timp de lectură 24 min.

În politica reală, de-a lungul carierei, Iuliu Maniu s-a distanțat ferm deopotrivă de legionari și de comuniști. Față de radicalii de dreapta despărțirea a fost simplificată de actele criminale comise împotriva demnitarilor țărăniști foști și actuali. În schimb, relația cu comuniștii avea să îi fie fatală, la fel precum a fost pentru întreaga noastră națiune, silită să accepte un regim politic pe care nu și l-a dorit (asupra acestei părți voi reveni). În Jurnalul interzis, Coposu acordă un spațiu larg asasinatelor comise de către legionari în perioada interbelică, precum și asasinatelor comise împotriva lor, după cum am văzut[1]. Ca să…

citește în continuare

Ana Simion și Marina Chircă, două surori în rezistența anticomunistă de la Nucșoara (I)

Timp de lectură 15 min.

Le-am cunoscut în 2010 pe Ana Simion şi Marina Chircă, două surori nonagenare din localitatea Slatina, care aparţine de comuna Nucşoara. Din discuţiile cu dumnealor, dar şi cu alte persoane care le-au cunoscut sau au avut de-a face cu mişcarea de rezistenţă nucşoareană, din documentarea pe care am făcut-o,  am desprins anumite concluzii pe care doresc să le prezint în acest articol. Cu siguranţă că studiul arhivelor ar putea să releve noi informaţii, dar de asemenea, mi-e teamă de intoxicarile securiste care ar putea aduce umbre de îndoială asupra vieţii şi acţiunilor celor două surori. Mişcarea de rezistenţă anticomunistă s-a desfăşurat…

citește în continuare

Dincolo de „blesteme”: cazul Mănăstirii Frăsinei sau de ce noi nu mai putem crede ca strămoşii noştri

Timp de lectură 11 min.

La jumătatea ȋndepărtaţilor ani 1990, exista ȋn rândul studenţilor o fervoare religioasă greu de imaginat astăzi. Curioasă, deschisă, ecumenică (groaznic şi infrecventabil cuvânt pentru pravoslavnicii de astăzi), deloc fundamentalistă. În fine, poate sunt eu prea blând cu trecutul, dar trecerea timpului te face să rotunjeşti asperităţile memoriei şi nu numai. Mulţi dintre colegii mei au ales să intre ȋn monahism; o alegere dificilă, greu de ȋnţeles din exterior, dar asta-i cu totul altă poveste. Mai ales aceştia formau grupuri de patru-cinci persoane şi plecau ȋn week-end, chiar şi ȋn toiul iernii, fără maşină personală sau facilitătile de transport de astăzi,…

citește în continuare

Un membru emblematic al Rugului Aprins: profesorul Alexandru Mironescu

Timp de lectură 13 min.

Astăzi, 20 ianuarie 2023, se împlinesc 50 de ani de când profesorul universitar, cercetătorul chimist, scriitorul, deținutul politic Alexandru Mironescu, membru fondator și emblematic al Rugului Aprins, a plecat din această lume. Neșansa multora dintre personalitățile Rugului Aprins a fost aceea că au revenit, treptat, în memoria publică abia după 1989, preponderent, la peste un deceniu distanță chiar de la căderea regimului comunist. Și, bineînțeles, modalitatea prin care au fost evocate, redescoperite, promovate majoritatea acestor personalități, a fost în general neprofesionistă. Profesorul Alexandru Mironescu (1903-1973) a început a fi publicat în anii ’90, dar abia în ultimii zece ani se…

citește în continuare

Impasul leninist. Pledoarie pentru stânga anti-totalitară

Timp de lectură 4 min.

“L’aveu”, filmul din 1970 al lui Costa Gavras, este una dintre declaraţiile ideologice cele mai interesante ale stângii occidentale în perioada post-stalinistă. Totul este organizat minuţios în acest discurs ce se încadrează în seria de pelicule “ didactice “ şi politice ale lui Costa Gavras, de la “Z“ la “Starea de asediu”. Scenaristul este Jorge Semprun,comunist spaniol exilat, în vreme ce doi dintre actorii principali, Yves Montand şi Simone Signoret, sunt legaţi, profund, de mişcarea comunistă franceză. Dincolo de tezism şi de limitele intelectuale pe care şi le impune, “L’aveu“ este marcat de acest efort de a confrunta/ exorciza demonii…

citește în continuare

Elegie pentru Benedict cel Emerit

Timp de lectură 4 min.

În România, figura papei Benedict – Cel care s-a retras – a însemnat mai curând ceea ce a reușit să înțeleagă ochiul destul de indiferent al majorității: un alt Suveran Pontif (titlu desuet pe care nimeni nu-l mai folosește în lumea catolică!), papă conservator, politician stângaci și sobru, personaj distant al unei lumi greu de atins și, prin urmare, în mod obligatoriu, fără popularitate. Puțin se vorbește însă de respectul și dragostea acelor conaționali ai noștri care au intuit flacăra nobleții de care a dat dovadă acest papă, care i-au citit textele cu asiduitate și l-au recunoscut purtător al unei…

citește în continuare

Credință, mistică și misionarism în Gulagul românesc (II)

Timp de lectură 14 min.

Soluția credinței (cu toate nuanțele ei) a fost practicată adesea, deși memorialiștii detenției comuniste nu insistă asupra ei decât minoritar, în general; ea este, însă, înfățișată în detaliu, în cazurile prelaților, preoților, călugărilor (indiferent de orientarea lor creștin-religioasă), precum și în cazul celor care (inițial profani sau chiar atei) au revelația (iluminarea) credinței în interiorul Gulagului, devenind ulterior niște actanți ai harului și niște misionari. Iuliu Hossu Însemnările memorialistice ale episcopului greco-catolic și mai apoi cardinalului Iuliu Hossu (Credința noastră este viața noastră)  au un explicit caracter testamentar şi unul de predică, ele fiind adresate credincioşilor greco-catolici şi celorlalţi clerici…

citește în continuare

O sărbătoare culturală: Barack Obama & Bruce Springsteen față în față

Timp de lectură 10 min.

De ziua mea am primit din partea fiicei mele Sonia un dar special: volumul Renegades. Born in the USA, de Barack Obama și Bruce Springsteen. Neobișnuitul parteneriat între un ”monstru sacru” al rockului, cu origini irlandeze, născut în New Jersey, și primul black President of the United States of America, născut în Hawaii, i-a șocat pe mulți. Subtitlul volumului Renegades. Born in the USA este inspirat de titlul unuia dintre best-selling albums din muzica modernă. Intenționam să scriu un comentariu de carte, dar deocamdată scriu o recomandare de lectură, pentru că este un volum care trebuie citit, ascultat, privit (ca…

citește în continuare

Teodor Baconschi despre Chantal Delsol, creștinism și modernitate

Timp de lectură 2 min.

Prin ce se distinge profilul intelectual reprezentat de gânditoarea franceză Chantal Delsol? În ce măsură este acest profil recunoscut în spațiul public românesc? Cât de relevantă este o asemenea perspectivă moderată, lucidă și integratoare pentru edificarea unei creștin-democrații autentice? Putem vorbi, oare, în zilele noastre, despre un Creștinism fără Creștinătate? Unde se resimte mai dramatic acest fenomen: în estul sau în vestul Europei? Cum se explică necesitatea asumării conștiente a unui angajament creștin pe termen lung? De ce este mai greu de dus povara libertății decât cea a servituții și a propagandei? Ce anume ar trebui să includă trusa de…

citește în continuare
1 2 3 9