Neschimbarea la față a României

Timp de lectură 11 min.

Mai apar în presa românească din când în când – dar tot mai rar – materiale sugerând realitatea și nemachiata actualitate românească. Aflăm, grație autoritor lor, cum e, de fapt, România. Cine o conduce, de fapt și de nedrept. Cine o ține cum a fost: stat securist. Pentru că România, înainte de a fi, vorba prezidentului-schior-golfist-trombonist, un ”stat eșuat”, asta este: un stat securist. Istorici ca Germina Nagâț, de la CNSAS, care a acordat recent un instructiv interviu Sabinei Fati (1), publicat de DW…

citește în continuare

Obsesia Schengen ca diversiune și ca eroare strategică

Timp de lectură 6 min.

De modul cum își alege actuala putere subiectele pe care le privilegiază în comunicarea publică depinde nu numai « imaginea » sa, ci și o formă de identitate, de culoare politică a guvernării. Sunt multe subiectele agendei publice pe care Guvernul nu le poate evita, spre exemplu efectele multiple ale inflației, războiul din vecinătate, situația financiară țării, care și duce la anunțata creștere a taxelor. În paralel cu aceste subiecte, membrii coaliției de la guvernare, începând cu primul ministru Marcel Ciolacu, au ales să pună ca…

citește în continuare

Nicolae Prelipceanu: Eterne (din volumul «funa máro»)

Timp de lectură 1 min.

pot să mi-l imaginez pe sisif fericit așa cum mă sfătuia albert camus  încă în prima mea tinerețe pot să cred că singura problemă filozofică e sinuciderea și câte altele însă mi-e greu să mă obișnuiesc rapid cu ideea  că dictatorii vor stăpâni lumea și că fețele noastre vor fi mereu și mereu materialul din care ăia or să-și facă bocanci  pe măsură ce trece timpul peste mine și peste voi istoria se scălâmbăie și-mi apare clar chipul hidos  al unui fel de iazmă…

citește în continuare

Chile – jumătatea de adevăr

Timp de lectură 9 min.

Zilele trecute au fost în lume două comemorări ale lui nine/eleven. Primul 9/11 este un reper al stîngii internaționale legat de celebra lovitură de stat din Chile, în 1973[1]. Atunci, președintele ales Salvador Allende a fost răsturnat de la putere de armată, iar coordonatorul a fost generalul Augusto Pinochet (Ugarte). Reflexul condiționat al stîngii internaționaliste este de a sublinia că dictatorul Pinochet era sprijinit de Statele Unite ale Americii, de CIA, de administrația Nixon, de Henry Kissinger, care era National Security Advisor. Îndelungata dictatură…

citește în continuare

PSD-PNL, adevăr sau provocare? Speculații de toamnă

Timp de lectură 10 min.

La începutul săptămânii, Libertatea publica un articol despre negocierile între partidele de la guvernare, PSD și PNL, pentru participarea pe liste comune, cel puțin la următoarele alegeri parlamentare, eventual și la celelalte scrutinuri de anul viitor. Președinții celor două formațiuni, premierul Ciolacu și fostul premier Ciucă, au dat de înțeles că o astfel de variantă este posibilă. Jurnaliștii au mai aflat informații legate de aceste negocieri, dar perdeaua de fum rămâne groasă, iar așa-zișii lideri politici preferă să se exprime sub acoperirea anonimatului, așa…

citește în continuare

Democraţia şi resurecţia autocraţiei

Timp de lectură 3 min.

Sentimentul de euforie care a urmat anului 1989 este, în acest moment, istorie. Democraţia şi statul de drept sunt confruntate cu avansul alternativei autocratice. Privite ca suspecte, libertatea şi pluralismul reîntâlnesc tirania ca pe vechiul lor inamic. Noile avataruri media nu pot ascunde realitatea continuităţii istorice cu secolul XX : duşmanul este acelaşi, ordinea întemeiată pe autonomie individuală şi pe demnitate umană. Iar cartea lui Gideon Rachman, publicist şi comentator britanic, apărută în traducerea lui Dan Bălănescu la editura “ Polirom”, este o piesă…

citește în continuare

O operațiune militară specială de-acum 55 de ani

Timp de lectură 5 min.

Pentru luni, 21 august 2023, Rusia programase o aselenizare, fără oameni. Nava spațială s-a prăbușit înainte de a începe operațiunea (nu militară specială, totuși). Nu scriu aceste rânduri spre a mă și a ne bucura de eșecul lui Putin, ci de faptul că, măcar pe Lună, n-a mai murit nimeni, după zecile de mii de victime din Ucraina. Dar și, deoarece mi se pare că data semnifică ceva pentru cei care au trăit pe vremea unui alt 21 august 1968. Istoria va păstra tentativa…

citește în continuare

Iohannis, drona fără nume și patologia puterii

Timp de lectură 8 min.

La scara războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, drona căzută pe teritoriul românesc e un simplu detaliu. Pe de altă parte, reacția statului român, exprimată de la cel mai înalt nivel, e semnificativă și plină de învățăminte. Reacția inițială și mai ales întârzierea cu care a fost corectat tirul, deși devenise evident faptul că cei care contraziceau varianta oficială erau mai convingători, nu țin de o simplă eroare de comunicare. Imperativul comunicării politice impunea o corectare cât mai rapidă, comunicarea e însă subordonată unei…

citește în continuare

Putin sau Prigojin – o falsă dilemă

Timp de lectură 5 min.

În lunile din urmă a apărut un pseudocult al personalității legat de mercenarul rus Evgheni Prigojin. Tot felul de indivizi și de grupuri de chibiți digitali și mediatici au încercat să facă din el un fel de erou postmodern care lupta împotriva dictatorului rus Vladimir Putin. De fapt, acesta din urmă, este un monstru politic care crease un alt monstru și îl folosea în diferite scenarii. În mod ciudat, lumea uitase de crimele de război și de crimele împotriva umanității comise de Prigojin și…

citește în continuare

Ion Traian Ștefănescu și memoria selectivă a nomenclaturii

Timp de lectură 7 min.

În 1980, spre finele anului, redactorii şi editorii ajung să se plângă de faptul că de la vârful autorităţilor cultural-ideologice li se cer alte comisii de avizare formate din activişti de la CC al PCR şi CC al UTC pentru a citi şi semna manuscrisele cărţilor înainte de tipărire. După desfiinţarea oficială în 1977 a cenzurii instituţionale (a Comitetului pentru Presă şi Tipărituri, mai precis), suprimare doar formală, s-a vorbit în istoriografie despre un substitut chiar mai cenzorial, dacă se poate numi aşa, despre…

citește în continuare

Rusia, Uniunea sovietică și noi: totalitarism, modele, memorie (Video)

Timp de lectură 1 min.

Există în cultura rusă anumiți factori obiectivi responsabili pentru barbaria statului rus sau, dimpotrivă, putem vorbi despre o disjuncție totală între spiritul culturii și comportamentul acestui stat de-a lungul istoriei recente? De ce este important să păstrăm o măsură a nuanței atunci când vorbim despre cei care nu s-au identificat cu preceptele criminale ale statului sovietic, respectiv cu cele ale statului rus? Care sunt scriitorii ruși ce ilustrează „cealaltă Rusie”, ostilă deopotrivă intelighenției radicale și autocrației mesianice? Dar cei care au păstrat în opera…

citește în continuare

COMUNICAT. Evenimente dedicate lui Iuliu Maniu la Roma și Viena

Timp de lectură 2 min.

Fundația Corneliu Coposu are deosebita onoare să anunțe desfășurarea a 2 evenimente dedicate marelui om politic român al secolului 20, făuritor de țară, IULIU MANIU, la împlinirea a 150 de ani de la nașterea sa și la 70 de ani de la trecerea sa în eternitate. Conferințele care vor marca ”Anul Jubiliar Iuliu Maniu” se vor desfășura în două locuri importante pentru istoria românilor: Roma și Viena, și nu ar fi putut avea loc fără deschiderea, implicarea și susținerea distinșilor diplomați, Excelențele Lor, doamna…

citește în continuare

Cînd nazismul și comunismul au fraternizat

Timp de lectură 5 min.

Pe 1 septembrie 1939 a izbucnit cel de-Al Doilea Război Mondial, conflagrația cu cele mai multe victime din istorie. Cam cu o săptămînă înainte, pe 23 august 1939, Hitler și Stalin s-au înțeles cum să împartă Europa Centrală (Pactul Ribbentrop-Molotov)[1]. Atît Germania nazistă, cît și Uniunea Sovietică, erau state revizioniste, nemulțumite de modul în care se încheiase Primul Război Mondial. Atunci au dispărut trei imperii (țarist, german, austro-ungar), iar după puțin timp s-a destrămat și al patrulea (cel otoman). Europa imperiilor trebuia înlocuită de…

citește în continuare

Cum se vede Timișoara, Capitala Europeană a Culturii 2023, din interior

Timp de lectură 9 min.

Au trecut 9 luni de la începutul anului și 8 de la deschiderea oficială a evenimentului Timișoara Capitala Europeană a Culturii. Cu văd timișorenii acest eveniment? Dar vizitatorii orașului? Cu ce cărți am pornit în mână?  În anul 2016, Timișoara câștigă competiția internă pentru titlul de Capitala Europeană a Culturii 2021, spre surprinderea tuturor. Se pare că programul propus a fost mult mai curajos, mai actual și mai îndreptat spre viitor decât al Clujului, principalul competitor și, considerat de unii, principalul favorit. Orașul este…

citește în continuare

Omul pe care l-am risipit

Timp de lectură 2 min.

De zeci de ani trăim fascinația omului civilizat. După el ne automodelăm, fiecare după pricepere și noroc, ca să putem deveni notorii, dominatori, poleiți în aparențele succesului. Însă, dincolo de podoabele înzorzonate și spițelate, râvnitul personaj îmi pare tot mai bolnav, afectat de maladia stafidirii morale și spirituale. Ființa lui se asfixiază în lăcomie, îmbuibare, fățărnicie, carnalitate, materialitate etc. Partea și mai tristă este că omul de tip traditional, cu toate imperfecțiunile și dramele lui, este pe cale de dispariție. Credința, simplitatea, seninătatea, stoicismul…

citește în continuare

Soljenitîn, acasă la Moscova

Timp de lectură 10 min.

Duminică, 3 august 2008, Aleksandr Soljenițîn a murit la reședința sa de la Troițe-Lîkovo, lîngă Moscova. A murit acasă, așa cum a dorit. De altfel, el i-a cerut în repetate rînduri soției, Natalia Dmitriev­na Soljenițîna, ca atunci cînd se apropie sfîrșitul, să nu-l trimită la spital, ci să-l lase să moară în patul lui. A doua dorință îndeplinită a fost să moară vara și nu iarna. S-a stins într-o vară caniculară, avîndu-i alături pe soție și pe fiul său, Stepan. A fost lucid pînă…

citește în continuare

România de la comunism la postcomunism

Timp de lectură 7 min.

După toate aparenţele, pandemia a afectat profund inclusiv receptarea critică a unor volume academice, astfel încât anumite cărţi importante au trecut aproape neobservate. Anii 2019 şi 2020 au reprezentat din mai multe puncte de vedere momente aniversare/comemorative cu conotaţii speciale – s-au împlinit 30 de ani de la revoluţie, de la Proclamaţia timişorenilor, de la primele alegeri (mai mult sau mai puţin) libere etc. Mineriadele anului 1990, deşi într-o formă mai atenuată, au răscolit din nou o anumită zonă a memoriei publice autohtone. În…

citește în continuare

Aviatoarele României. Din înaltul cerului în beciurile Securității

Timp de lectură 18 min.

Prin amabilitatea Editurii Vremea, vă prezentăm un fragment din cartea lui Sorin Turturică, Aviatoarele României. Din înaltul cerului în beciurile Securității: Aviația românească a apărut pe la 1910-1911 prin mintea și efortul a trei bărbați: Aurel Vlaicu, Mihail Cerkez și George Valentin Bibescu. De numele fiecăruia se leagă, într-un fel sau altul, și începuturile feminine ale zborului românesc. Cei trei nu au colaborat pentru a crea – cu mijloacele modeste ale fiecăruia – ceva solid; dimpotrivă, s-au concurat. Faptul este explicabil: erau trei oameni…

citește în continuare

Eliberatorii

Timp de lectură 3 min.

De peste o sută de ani, istoria universală a fost construită pe minciuni și inducere în eroare. Totul a început cînd un grup de revoluționari bolșevici, plătiți în aur de serviciile secrete militare germane, au preluat puterea în octombrie 1917 prin lovitură de stat împotriva guvernului democratic care răsturnase prin revoluție regimul autoritar și Imperiul Țarist. Ei au pretins atunci că ”eliberează” clasa muncitoare exploatată, dar au instaurat un regim criminal totalitar, care a lichidat clasele, grupurile și indivizii ”incorecți politic”, iar apoi și-a…

citește în continuare

Cristian Vasile. Între Vatican și Kremlin (Fragment) (2)

Timp de lectură 15 min.

Vă prezentăm al doilea fragment din postfața de la ediția a II-a a cărții lui Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin. Biserica greco-catolică în timpul regimului comunist, editura Litera, 2023. Titlul postfeței: «Scrisul istoric autohton și preocupările privitoare la trecutul recent al Bisericii Greco-Catolice »: În istoriografia dedicată temei greco-catolice au apărut și tentative de a pune în discuție numărul acceptat de episcopi clandestini din perioada comunistă. Cel mai consecvent partizan al tezei potrivit cărora preoții greco-catolici clandestini Emil Riti, Octavian Cristian şi Justin Ştefan…

citește în continuare

23 august 1944 – o rememorare

Timp de lectură 2 min.

Poate că incă mai importantă decât substanţa zilei de 23 august 1944 este posteritatea ei. Apropriată ca eveniment fondator al regimului de democraţie populară şi mai apoi al comunismului, invocată ca punct de pornire al transformărilor ce urmau să ducă la naşterea celei mai drepte dintre orânduiri, 23 august 1944 suferă o serie de metamorfoze imagologice unice în istoria contemporană. De la elogiul Armatei Roşii la celebrarea insurecţiei antifasciste pregătite şi realizate de PCR, ca forţă conducătoare a întregului popor, august 1944 a fost…

citește în continuare

Marina Dumitrescu. Trăind printre voi, cu atenție (fragment) 

Timp de lectură 6 min.

Deși se află pe locul întâi în codul bunelor maniere, a spune mulțumesc nu e chiar atât de simplu. Dincolo de sfera strictă a politeții, supralicitată în abuzuri ling­vis­tice de genul merci frumos, se deschide o adevărată provocare. Odată ce auto­ma­tis­mele sociale au fost rezolvate, obligația de a mulțumi poate părea epuizată ca su­biect. Ne-am făcut datoria și gata. Mer­gem senin mai departe, către viitoarea si­tua­ție, la fel de formală, când va trebui să bifăm această conveniență, inculcată ori­cui, din fragedă pruncie. Când cineva…

citește în continuare

Regalitate sacră în Africa şi în Europa. 2/ Regalitatea europeană

Timp de lectură 25 min.

Motto : «… De fapt, distrugerea mormintelor nu e decât un simbol al unor distrugeri mult mai mari. Înainte de a pleca din România am vorbit despre aceasta cu Emil Bodnăraş, care era pe vremea aceea ministru comunist în Guvern. L-am întrebat de ce comuniştii pun în circulaţie tot felul de defăimări. – Desigur că înţelegeţi de ce trebuie să se întâmple aşa… Dumneavoastră şi clasa dumneavoastră trebuie să dispară. Trecutul trebuie să dispară. Aşa cum distrugem şi cenuşa morţilor, ca să nu mai rămână…

citește în continuare

Politica de cadre a Securității

Timp de lectură 4 min.

Tematica lucrării lui Liviu Pleșa (politica de cadre a Securității, 1948-1989, ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2022, 479 pag.) se circumscrie unor preocupări mai vechi ale autorului, care au inclus studii și articole privitoare la politica de cadre și structura organelor de Securitate de la nivel județean și central. De data aceasta, analiza cuprinde mult mai consistent și ultimele două decenii de regim comunist, îndeobște neglijate de mulți cercetători, chiar consacrați, iar perspectiva este mult mai complexă. Lucrarea lui Liviu Pleșa își propune să…

citește în continuare

Tertulian Langa. Trecând pragul tăcerii (fragment)

Timp de lectură 22 min.

Prin amabilitatea Editurii Vremea, vă prezentăm un fragment din memoriile preotului Tertulian Langa, Trecând pragul tăcerii. Prima parte  a fragmentului e semnată de Înaltpreasfințitul Lucian, arhiepiscop major de Făgăraș și Albă Iulia, având titlul « O prețioasă carte-document », text urmat de « Cuvântul înainte »  al autorului, Tertulian Langa: Citind, după o lungă dar încrezătoare așteptare, cartea Părintelui Tertulian Langa, îmi vine parcă să completez, subscriind la mărturisirea pe care o face Sfinția Sa la început de efort, în dialogul cu memoria sa: mă simt nevoit să…

citește în continuare

Dennis Deletant: Importanța trecutului. 30 de ani de Memorial Sighet 

Timp de lectură 1 min.

Care a fost una dintre consecințele nefaste ale comunismului, în ce privește instrumentalizarea istoriei în scopul legitimării regimului instaurat în România între 1945 și 1989? De ce este atât de necesar în istoriografie modul de înțelegere a evenimentelor din trecut? În ce constă rolul deosebit de important al Memorialului de la Sighet, edificat de Ana Blandiana și Romulus Rusan în urmă cu trei decenii, în recuperarea adevărului despre trecutul nostru recent și reabilitarea victimelor comunismului? De ce trebuie să privim astăzi într-o nouă lumină…

citește în continuare

Poliția politică din România comunistă (II). Studiu de caz: un fost torţionar comunist

Timp de lectură 17 min.

Doina Jela a realizat un foarte necesar dicţionar al membrilor aparatului de represiune din România comunistă. Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste inventariază succint sau amplu portretele a cîteva mii de gardieni, ofiţeri politici, anchetatori, torţionari, procurori, medici ai închisorilor, activişti de partid implicaţi în represiune, lideri ai Securităţii şi Ministerului de Interne, membri ai nomenclaturii comuniste. Indiferent de scăpările inerente ale unei asemenea lucrări ambiţioase (este evident că a fost imposibil să fie înregistraţi toţi membrii aparatului de represiune din România, măcar pentru…

citește în continuare

ANDREI URSU: Tată și fiu, față în față cu Sistemul. Interviu 

Timp de lectură 9 min.

Interviul a fost realizat duminică, 2 noiembrie 2014, în cea de-a 12-a zi de greva foamei.  Deși vizibil slăbit, ANDREI URSU evoca, la microfonul emisiunii Teme deschise, de la RRC, semnificațiile majore ale unei duble experiențe dramatice, în comunism și postcomunism. Vorbea ținându-și ochii închiși, însuflețit doar de forța rememorărilor, prin care ne ajuta să înțelegem caracterul emblematic al destinului lui Gheorghe Ursu. Marina Dumitrescu: Domnule Andrei Ursu, care ar fi chintesența amintirilor despre tatăl dvs. până la momentul dramatic din 1985 și în…

citește în continuare

Interviu cu Andrei Ursu (arhiva audio)

Timp de lectură 1 min.

Din arhiva emisiuni Teme deschise (Radio România Cultural, emisiune realizată de Marina Dumitrescu) vă prezentăm înregistrarea interviului cu Andrei Ursu despre Gheorghe Ursu, ca tată și ca disident. Dialogul a fost realizat în 2 noiembrie 2014, în a 12-zi de grevă a foamei.…

citește în continuare

Ana Blandiana despre Romulus Rusan (I) (Video)

Timp de lectură 1 min.

Care sunt dimensiunile majore ce definesc profilul public al lui Romulus Rusan? Se poate afirma că implicarea sa civică a pus în umbră latura literară? S-ar putea face o paralelă între opera istorico-instituțională și cea de ficțiune a lui Romulus Rusan? În ce fel comunică între ele aceste două coordonate fundamentale? Să fie, oare, vorba despre un „duh” ardelenesc ce plutește asupra amândurora? Există încă o parte semnificativă a operei sale rămasă în manuscris? Cât de importantă a fost perioada petrecută la Comana, considerată…

citește în continuare

Ana Blandiana despre Romulus Rusan (II) (Video)

Timp de lectură 1 min.

Este, oare, filmul în măsură să intre în concurență cu celelalte arte? Cum privea Romulus Rusan filmul de artă? Ca un profesionist sau ca un îndrăgostit? S-ar putea spune că volumul său – o adevărată carte a cărților despre film – poate fi considerat și o carte de scriitor, dezvăluindu-i admirabilele virtuți literare? Creația cinematografică este mai importantă decât teatrul? Care au fost anii de glorie ai celor două arte? Cum era filmul de artă în anii ’60, epoca marilor regizori? Ce însemna el…

citește în continuare

Ana Blandiana despre Romulus Rusan (III) (Video)

Timp de lectură 3 min.

Este dificil de asumat astăzi un discurs etic precum cel al publicistului și scriitorului Romulus Rusan, edificat pe principiul clarității morale? Care erau principalele puncte de rezistență ale articolelor sale de opinie privitoare la viața publică  din România și cât de important este „Permisul de pieton” pentru o mai bună înțelegere a capcanelor libertății și ale democrației „originale”?  Ce anume se opunea valorilor pentru care milita și din ce era compusă „busola” cu care naviga spre o lume mai justă și mai echitabilă? Cum…

citește în continuare

Ana Blandiana despre Romulus Rusan (IV) (Video)

Timp de lectură 2 min.

Cum au trăit Ana Blandiana și Romulus Rusan propriul vis american, pe măsură ce înaintau în lumea Statelor Unite, așa cum au descoperit-o împreună la începutul anilor ’70? Ce rezonanță avea pentru români, în acea epocă, expresia „visul american”? Ce este „ogarul cenușiu”? Cum se vedea America din Greyhound în acei ani? Se simțeau încă de pe atunci, în universitățile americane, urmele a ceea ce numim astăzi „corectitudine politică”? Cum se explică faptul că, pe măsură ce România se închidea în raport cu lumea…

citește în continuare

Torționarii lui Gheorghe Ursu au fost condamnați. De memoria socială.

Timp de lectură 10 min.

Titlul știrii de ieri, 27 iulie 2023, reluat în sute, poate în mii de articole, « Torționarii lui Gheorghe Ursu au fost achitați », poate deveni simbolul rupturii (trecute, prezente, probabil și viitoare) între universul mental al elitei statului român și restul societății (așa cum, de bine de rău, este ea reflectată de mass-media și de rețelele sociale). Cuvântul « torționar » probabil că atârnă simbolic mai mult decât cuvântul « criminal ». Totuși, în ciuda pronunțării unei noi achitări chiar de către ICCJ (după cea a Curții de Apel…

citește în continuare

În căutarea inginerului Gheorghe Ursu

Timp de lectură 7 min.

S-au împlinit de curând 45 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977. Pe parcursul anului 1977, statisticile despre cutremur şi „lichidarea consecinţelor seismului“ – cu exprimarea din epocă – au fost puternic cosmetizate. Înalţi activişti de partid, membri ai nomenclaturii, precum şi ziarişti ai presei oficiale s-au simţit datori să pomenească faptul că, în toamna lui 1977, totul a revenit aproape la normal tocmai datorită indicaţiilor secretarului general al CC al PCR. Să mai amintim că, la finele lui martie, cu…

citește în continuare

Vocile Monicăi Lovinescu

Timp de lectură 9 min.

După 30 de ani de când biroul parizian al Europei Libere se desființa, respectiv 60 de când Monica Lovinescu prelua microfonul acestui post mitic, și după încă 14 ani de la plecarea dintre noi, ea ni se adresează în continuare, cu o prestanță parcă amplificată de trecerea timpului. Până în ’89, pentru românii de dincoace de Cortina de fier, existase prin glas. Un glas distinct prin sonoritatea necalofilă, chiar rugoasă, făcut parcă să comunice lucruri esențiale, dar despre a cărui posesoare nu se știau…

citește în continuare

O pledoarie contra curentului

Timp de lectură 10 min.

Purtătoare a unui conținut visceral, poezia închisorilor comuniste merită o analiză care să meargă la sursa unei creativități care a echivalat cu supraviețuirea. Cu un amestec de bucurie și regret citeam acum câteva luni editorialul domnului Ni­colae Manolescu (România literară nr. 35-36/ 2017), referitor la Antologia liricii de detenție anticomunistă din spațiul românesc, rea­lizată de Ilie Popa și apă­ru­tă în 2016 sub egida Fun­dației Culturale Memoria. Bucuria se datora faptului în sine că prestigiosul critic și istoric literar socotea opor­tun să consemneze pri­ma sinteză…

citește în continuare

Meditație despre Iuliu Maniu (sau despre morală în politică)

Timp de lectură 7 min.

Adevărul că între morală și politică nu există trăsături comune –  iar atunci când ,din cine știe ce întâmplare se întâlnesc, tendința lor de a se anihila se dovedește reciprocă  – este într-o asemenea măsură un loc comun, încât faptul că în istoria noastră contemporană unul dintre cele mai respectate nume este cel al unui om care în destinul său politic a dat mereu prioritate moralei este cu siguranță un paradox. Unul dintre acele paradoxuri care fac din poporul român un popor altfel decât…

citește în continuare

”Credința noastră este viața noastră” – Lupta și mărturia unui laic care nu s-a frânt – Lia Lazăr Gherasim (II)

Timp de lectură 13 min.

În prima săptămână de la arestare i s-a propus să colaboreze, să fie ”reeducată”. A cerut hârtie și creion și… a scris. Pot să fiu acuzat de subiectivism pentru că este vorba despre mama mea, dar vă rog să mă credeți, și am avut posibilitatea să citesc și să studiez multe documente din închisorile comuniste în ultimii 33 de ani, nici unul nu a avut profunzimea și claritatea celor scrise de către mama. Împărtășesc cu dumneavoastră acest document absolut excepțional, găsit anul trecut la…

citește în continuare

O nouă biografie a lui N. Ceaușescu

Timp de lectură 4 min.

Biografiile lui Nicolae Ceaușescu sau schițele de portret întocmite și publicate în anii 1990 au suferit, uneori inevitabil, de câteva neajunsuri, între care putem aminti abordarea emoțională și absența unei baze documentare consistente. Îndeosebi „revoluția arhivistică“ de după 2006 a permis accesul la numeroase surse istorice, iar acest context a înlesnit și apariția unei trilogii (Viața lui Ceaușescu) coordonată de Lavinia Betea (2012-2015). La aproape un deceniu de atunci, autoarea a reluat și a dat o nouă formă proiectului inițial. Dacă trilogia avea aproape…

citește în continuare

A.Goșu: Abia acum Putin a înțeles cât e de vulnerabil

Timp de lectură 9 min.

Sens Politic: Sâmbătă, 24 iunie, s-a consumat un episod care a fost interpretat în feluri diferite. Unii au spus că e vorba de o tentativă de lovitură de stat, alții vorbesc doar de o răscoală a militarilor conduși de Prigojin. Unii au spus că se compară cu marșul asupra Romei realizat de Mussolini în octombrie 1922. Putin însuși a comparat criza de acum câteva zile cu evenimentele anului 1917. Ce vă spun aceste comparații, domnule Armand Goșu? Știu bine că ați urmărit timp de…

citește în continuare

Fricile tiranului

Timp de lectură 9 min.

Ceea ce fricoșii autocrați nu vor înțelege niciodată este că stofa de erou (sau de martir) nu se distruge cu nicio otravă și nu se cumpără cu nicio monedă. Paradoxal, primul terorizat este chiar tiranul. Puterea absolută nefiind decât o iluzie, individul care îi cade pradă devine sclavul fricii de a o pierde. Greu de găsit în istorie despoți… sereni. Sau nobili. Cu cât acumularea de forță și posesiune crește, iar exercitarea e mai îndelungată, drogul dominației prin voia proprie va afecta centrii vitali.…

citește în continuare

Inteligența inimii, Bogdan Tătaru Cazaban (Video)

Timp de lectură 1 min.

Cum arată peisajul lăuntric al unui om virtuos? Cât de importantă este educarea predispozițiilor noastre naturale, astfel încât acestea să se transforme în virtuți? Am avea nevoie astăzi de o autentică școală a virtuților? Ce presupune „convivialitatea spirituală” și ce fel de ipostaze umane implică în diferitele sale forme de manifestare? Poate fi privită inima drept locul privilegiat al întâlnirii omului cu Dumnezeu și al unor revelatoare experiențe de cunoaștere? Pentru cei ce le dobândesc, virtuțile sunt semne de vulnerabilitate sau, dimpotrivă, stimulează nebănuite…

citește în continuare

Document: Iuliu Maniu – adevăruri cenzurate, septembrie 1945  (II)

Timp de lectură 9 min.

Vă prezentam mai jos a doua parte a conferinței de presă ținută de Iuliu Maniu în fața presei române și străine presei străine pe 21 septembrie 1945. – Ce spuneți de aprecierea D-lui Molotov asupra guvernului Rădescu, că ar fi avut în majoritate Miniștri anti-sovietici? Dl. Iuliu Maniu: Nu știu la care dintre foștii Miniștri face aluzie Dl. Molotov. Știu că 10 Miniștri, din actualul Guvern, prezidat de Dl. Groza, au făcut parte, în calitate de Miniștri și Subsecretari de Stat, din Guvernul Rădescu,…

citește în continuare
1 2 3 91

Neschimbarea la față a României

Timp de lectură 11 min.

Mai apar în presa românească din când în când – dar tot mai rar – materiale sugerând realitatea și nemachiata actualitate românească. Aflăm, grație autoritor lor, cum e, de fapt, România. Cine o conduce, de fapt și de nedrept. Cine o ține cum a fost: stat securist. Pentru că România, înainte de a fi, vorba prezidentului-schior-golfist-trombonist, un ”stat eșuat”, asta este: un stat securist. Istorici ca Germina Nagâț, de la CNSAS, care a acordat recent un instructiv interviu Sabinei Fati (1), publicat de DW (da, acest post ispitit nu odată să cenzureze ziariști independenți, se mai întâmplă, uneori, deși tot…

citește în continuare

Obsesia Schengen ca diversiune și ca eroare strategică

Timp de lectură 6 min.

De modul cum își alege actuala putere subiectele pe care le privilegiază în comunicarea publică depinde nu numai « imaginea » sa, ci și o formă de identitate, de culoare politică a guvernării. Sunt multe subiectele agendei publice pe care Guvernul nu le poate evita, spre exemplu efectele multiple ale inflației, războiul din vecinătate, situația financiară țării, care și duce la anunțata creștere a taxelor. În paralel cu aceste subiecte, membrii coaliției de la guvernare, începând cu primul ministru Marcel Ciolacu, au ales să pună ca o prioritate a acestei agendei politice problema (ne)acceptării țării noastre printre țările spațiului Schengen. Dintre toate…

citește în continuare

Chile – jumătatea de adevăr

Timp de lectură 9 min.

Zilele trecute au fost în lume două comemorări ale lui nine/eleven. Primul 9/11 este un reper al stîngii internaționale legat de celebra lovitură de stat din Chile, în 1973[1]. Atunci, președintele ales Salvador Allende a fost răsturnat de la putere de armată, iar coordonatorul a fost generalul Augusto Pinochet (Ugarte). Reflexul condiționat al stîngii internaționaliste este de a sublinia că dictatorul Pinochet era sprijinit de Statele Unite ale Americii, de CIA, de administrația Nixon, de Henry Kissinger, care era National Security Advisor. Îndelungata dictatură a lui Pinochet a avut numeroase victime, s-au comis crime împotriva umanității, încălcări ale drepturilor universale…

citește în continuare

PSD-PNL, adevăr sau provocare? Speculații de toamnă

Timp de lectură 10 min.

La începutul săptămânii, Libertatea publica un articol despre negocierile între partidele de la guvernare, PSD și PNL, pentru participarea pe liste comune, cel puțin la următoarele alegeri parlamentare, eventual și la celelalte scrutinuri de anul viitor. Președinții celor două formațiuni, premierul Ciolacu și fostul premier Ciucă, au dat de înțeles că o astfel de variantă este posibilă. Jurnaliștii au mai aflat informații legate de aceste negocieri, dar perdeaua de fum rămâne groasă, iar așa-zișii lideri politici preferă să se exprime sub acoperirea anonimatului, așa că nimeni nu-și asumă cu adevărat nimic. Este însă clar că informațiile respective au fost lansate…

citește în continuare

Iohannis, drona fără nume și patologia puterii

Timp de lectură 8 min.

La scara războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, drona căzută pe teritoriul românesc e un simplu detaliu. Pe de altă parte, reacția statului român, exprimată de la cel mai înalt nivel, e semnificativă și plină de învățăminte. Reacția inițială și mai ales întârzierea cu care a fost corectat tirul, deși devenise evident faptul că cei care contraziceau varianta oficială erau mai convingători, nu țin de o simplă eroare de comunicare. Imperativul comunicării politice impunea o corectare cât mai rapidă, comunicarea e însă subordonată unei strategii de acțiune mai largi, ori tocmai aceasta înțelegem că impunea întâi negarea incidentului de securitate,…

citește în continuare

Putin sau Prigojin – o falsă dilemă

Timp de lectură 5 min.

În lunile din urmă a apărut un pseudocult al personalității legat de mercenarul rus Evgheni Prigojin. Tot felul de indivizi și de grupuri de chibiți digitali și mediatici au încercat să facă din el un fel de erou postmodern care lupta împotriva dictatorului rus Vladimir Putin. De fapt, acesta din urmă, este un monstru politic care crease un alt monstru și îl folosea în diferite scenarii. În mod ciudat, lumea uitase de crimele de război și de crimele împotriva umanității comise de Prigojin și de compania sa de mercenari, Wagner, în Europa (Ucraina), Asia (Siria), Africa (Libia, Mali, Republica Africa…

citește în continuare
1 2 3 18

O operațiune militară specială de-acum 55 de ani

Timp de lectură 5 min.

Pentru luni, 21 august 2023, Rusia programase o aselenizare, fără oameni. Nava spațială s-a prăbușit înainte de a începe operațiunea (nu militară specială, totuși). Nu scriu aceste rânduri spre a mă și a ne bucura de eșecul lui Putin, ci de faptul că, măcar pe Lună, n-a mai murit nimeni, după zecile de mii de victime din Ucraina. Dar și, deoarece mi se pare că data semnifică ceva pentru cei care au trăit pe vremea unui alt 21 august 1968. Istoria va păstra tentativa lui Alexander Dubček de a reintroduce democrația în Cehoslovacia. „Primăvara de la Praga“ s-a terminat, astfel,…

citește în continuare

Ion Traian Ștefănescu și memoria selectivă a nomenclaturii

Timp de lectură 7 min.

În 1980, spre finele anului, redactorii şi editorii ajung să se plângă de faptul că de la vârful autorităţilor cultural-ideologice li se cer alte comisii de avizare formate din activişti de la CC al PCR şi CC al UTC pentru a citi şi semna manuscrisele cărţilor înainte de tipărire. După desfiinţarea oficială în 1977 a cenzurii instituţionale (a Comitetului pentru Presă şi Tipărituri, mai precis), suprimare doar formală, s-a vorbit în istoriografie despre un substitut chiar mai cenzorial, dacă se poate numi aşa, despre un balaur – al cenzurii – cu şapte capete. Între timp, a mai apărut şi o…

citește în continuare

COMUNICAT. Evenimente dedicate lui Iuliu Maniu la Roma și Viena

Timp de lectură 2 min.

Fundația Corneliu Coposu are deosebita onoare să anunțe desfășurarea a 2 evenimente dedicate marelui om politic român al secolului 20, făuritor de țară, IULIU MANIU, la împlinirea a 150 de ani de la nașterea sa și la 70 de ani de la trecerea sa în eternitate. Conferințele care vor marca ”Anul Jubiliar Iuliu Maniu” se vor desfășura în două locuri importante pentru istoria românilor: Roma și Viena, și nu ar fi putut avea loc fără deschiderea, implicarea și susținerea distinșilor diplomați, Excelențele Lor, doamna Gabriela Dancău, ambasadoarea României în Republica Italia și domnul Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Republica Austria. …

citește în continuare

Cînd nazismul și comunismul au fraternizat

Timp de lectură 5 min.

Pe 1 septembrie 1939 a izbucnit cel de-Al Doilea Război Mondial, conflagrația cu cele mai multe victime din istorie. Cam cu o săptămînă înainte, pe 23 august 1939, Hitler și Stalin s-au înțeles cum să împartă Europa Centrală (Pactul Ribbentrop-Molotov)[1]. Atît Germania nazistă, cît și Uniunea Sovietică, erau state revizioniste, nemulțumite de modul în care se încheiase Primul Război Mondial. Atunci au dispărut trei imperii (țarist, german, austro-ungar), iar după puțin timp s-a destrămat și al patrulea (cel otoman). Europa imperiilor trebuia înlocuită de Europa națiunilor. Principiul autodeterminării națiunilor introdus de Woodrow Wilson a fost aplicat parțial și inconsecvent și…

citește în continuare

Soljenitîn, acasă la Moscova

Timp de lectură 10 min.

Duminică, 3 august 2008, Aleksandr Soljenițîn a murit la reședința sa de la Troițe-Lîkovo, lîngă Moscova. A murit acasă, așa cum a dorit. De altfel, el i-a cerut în repetate rînduri soției, Natalia Dmitriev­na Soljenițîna, ca atunci cînd se apropie sfîrșitul, să nu-l trimită la spital, ci să-l lase să moară în patul lui. A doua dorință îndeplinită a fost să moară vara și nu iarna. S-a stins într-o vară caniculară, avîndu-i alături pe soție și pe fiul său, Stepan. A fost lucid pînă în ultima secundă. A plecat senin din această lume, de parcă a decis să ia o…

citește în continuare

România de la comunism la postcomunism

Timp de lectură 7 min.

După toate aparenţele, pandemia a afectat profund inclusiv receptarea critică a unor volume academice, astfel încât anumite cărţi importante au trecut aproape neobservate. Anii 2019 şi 2020 au reprezentat din mai multe puncte de vedere momente aniversare/comemorative cu conotaţii speciale – s-au împlinit 30 de ani de la revoluţie, de la Proclamaţia timişorenilor, de la primele alegeri (mai mult sau mai puţin) libere etc. Mineriadele anului 1990, deşi într-o formă mai atenuată, au răscolit din nou o anumită zonă a memoriei publice autohtone. În tot acest context, la finele anului 2020, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului…

citește în continuare

Nicolae Prelipceanu: Eterne (din volumul «funa máro»)

Timp de lectură 1 min.

pot să mi-l imaginez pe sisif fericit așa cum mă sfătuia albert camus  încă în prima mea tinerețe pot să cred că singura problemă filozofică e sinuciderea și câte altele însă mi-e greu să mă obișnuiesc rapid cu ideea  că dictatorii vor stăpâni lumea și că fețele noastre vor fi mereu și mereu materialul din care ăia or să-și facă bocanci  pe măsură ce trece timpul peste mine și peste voi istoria se scălâmbăie și-mi apare clar chipul hidos  al unui fel de iazmă din spatele ei ca atunci când dosul oglinzii s-a coșcovit și brusc se vede cel care…

citește în continuare

Democraţia şi resurecţia autocraţiei

Timp de lectură 3 min.

Sentimentul de euforie care a urmat anului 1989 este, în acest moment, istorie. Democraţia şi statul de drept sunt confruntate cu avansul alternativei autocratice. Privite ca suspecte, libertatea şi pluralismul reîntâlnesc tirania ca pe vechiul lor inamic. Noile avataruri media nu pot ascunde realitatea continuităţii istorice cu secolul XX : duşmanul este acelaşi, ordinea întemeiată pe autonomie individuală şi pe demnitate umană. Iar cartea lui Gideon Rachman, publicist şi comentator britanic, apărută în traducerea lui Dan Bălănescu la editura “ Polirom”, este o piesă importantă în acest dosar dedicat înţelegerii unui univers afectat de turbulenţă şi de volatilitate. Războiul din…

citește în continuare

Rusia, Uniunea sovietică și noi: totalitarism, modele, memorie (Video)

Timp de lectură 1 min.

Există în cultura rusă anumiți factori obiectivi responsabili pentru barbaria statului rus sau, dimpotrivă, putem vorbi despre o disjuncție totală între spiritul culturii și comportamentul acestui stat de-a lungul istoriei recente? De ce este important să păstrăm o măsură a nuanței atunci când vorbim despre cei care nu s-au identificat cu preceptele criminale ale statului sovietic, respectiv cu cele ale statului rus? Care sunt scriitorii ruși ce ilustrează „cealaltă Rusie”, ostilă deopotrivă intelighenției radicale și autocrației mesianice? Dar cei care au păstrat în opera lor anumite elemente ce salvează spiritul rus, chiar cu riscul de a se cufunda ei înșiși…

citește în continuare

Omul pe care l-am risipit

Timp de lectură 2 min.

De zeci de ani trăim fascinația omului civilizat. După el ne automodelăm, fiecare după pricepere și noroc, ca să putem deveni notorii, dominatori, poleiți în aparențele succesului. Însă, dincolo de podoabele înzorzonate și spițelate, râvnitul personaj îmi pare tot mai bolnav, afectat de maladia stafidirii morale și spirituale. Ființa lui se asfixiază în lăcomie, îmbuibare, fățărnicie, carnalitate, materialitate etc. Partea și mai tristă este că omul de tip traditional, cu toate imperfecțiunile și dramele lui, este pe cale de dispariție. Credința, simplitatea, seninătatea, stoicismul omului, numite cândva „veșnicie”, sunt azi irosite și disprețuite de o societate ce în chip arogant…

citește în continuare

Cristian Vasile. Între Vatican și Kremlin (Fragment) (2)

Timp de lectură 15 min.

Vă prezentăm al doilea fragment din postfața de la ediția a II-a a cărții lui Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin. Biserica greco-catolică în timpul regimului comunist, editura Litera, 2023. Titlul postfeței: «Scrisul istoric autohton și preocupările privitoare la trecutul recent al Bisericii Greco-Catolice »: În istoriografia dedicată temei greco-catolice au apărut și tentative de a pune în discuție numărul acceptat de episcopi clandestini din perioada comunistă. Cel mai consecvent partizan al tezei potrivit cărora preoții greco-catolici clandestini Emil Riti, Octavian Cristian şi Justin Ştefan Paven pot fi considerați episcopi legitimi[1] a fost Remus Mircea Birtz (Birț), cercetător științific la Institutul…

citește în continuare

Marina Dumitrescu. Trăind printre voi, cu atenție (fragment) 

Timp de lectură 6 min.

Deși se află pe locul întâi în codul bunelor maniere, a spune mulțumesc nu e chiar atât de simplu. Dincolo de sfera strictă a politeții, supralicitată în abuzuri ling­vis­tice de genul merci frumos, se deschide o adevărată provocare. Odată ce auto­ma­tis­mele sociale au fost rezolvate, obligația de a mulțumi poate părea epuizată ca su­biect. Ne-am făcut datoria și gata. Mer­gem senin mai departe, către viitoarea si­tua­ție, la fel de formală, când va trebui să bifăm această conveniență, inculcată ori­cui, din fragedă pruncie. Când cineva nu respectă regula lui te rog / mulțumesc, va avea parte de săgetări dezaprobatoare sau etichetarea…

citește în continuare

Tertulian Langa. Trecând pragul tăcerii (fragment)

Timp de lectură 22 min.

Prin amabilitatea Editurii Vremea, vă prezentăm un fragment din memoriile preotului Tertulian Langa, Trecând pragul tăcerii. Prima parte  a fragmentului e semnată de Înaltpreasfințitul Lucian, arhiepiscop major de Făgăraș și Albă Iulia, având titlul « O prețioasă carte-document », text urmat de « Cuvântul înainte »  al autorului, Tertulian Langa: Citind, după o lungă dar încrezătoare așteptare, cartea Părintelui Tertulian Langa, îmi vine parcă să completez, subscriind la mărturisirea pe care o face Sfinția Sa la început de efort, în dialogul cu memoria sa: mă simt nevoit să te eliberez, pentru a mă elibera pe mine; și nu numai pe mine. Eliberarea aceasta m-a…

citește în continuare
1 2 3 14