T. Wolton: Înțelegem lumea de azi numai înțelegând trecutul (Interviu)

Timp de lectură 10 min.

Sens Politic: Domnule Thierry Wolton, mulțumindu-vă că ați acceptat acest interviu pentru Sens Politic, aș dori pentru început să ne vorbiți despre rolul intelectualilor în lumea de azi. În al treilea volum al importantei dumneavoastră trilogii, “O istorie mondială a comunismului”, apărută în română la editura Humanitas, vorbiți despre o “cecitate voluntară” a multor intelectuali față de realitatea regimurilor comuniste. În toate cele trei volume putem vedea importanța intelectualilor în legitimarea totalitarismului roșu, dar și ca opozanți ai sistemului, atât din interiorul blocului socialist,…

citește în continuare

Alba- Iulia şi sensul demnităţii

Timp de lectură 2 min.

În România de astăzi fastul de mucava al defilărilor militare şi tonalitatea demagogică a discursurilor oficiale amuţesc vocea anului 1918 şi a Proclamaţiei de la Alba- Iulia. În acest decor cacofonic şi fals patriotismul este confundat cu delirul beţiei de cuvinte, în vreme ce sacrificiul celor de demult devine soclul pe care se înalţă statuile ridicole ale celor de azi. Dacă există un sens al zilei de 1 decembrie şi al documentului de la Alba – Iulia acesta este acela al demnităţii. Demnitatea umană…

citește în continuare

După brainwashing, sportswashing

Timp de lectură 5 min.

Marea descoperire pe care am făcut-o după prăbușirea regimurilor comuniste a fost fenomenul de spălare pe creier din societățile libere, democratice. Eram în prima mea călătorie din viață într-o țară străină, la Washington, D.C., capitala politică a Americii și a lumii (în afară de Casa Albă, acolo se află Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, iar în jurul zonei metropolitane Pentagonul, centrul de comandă al celei mai puternice armate din lume și din istorie, precum și sediile celor mai importante servicii de intelligence din…

citește în continuare

Corneliu Coposu, o viață în imagini (fragment) (II)

Timp de lectură 4 min.

În 2018, pe lângă importanta sărbătoare a centenarului Marii Uniri, familiile Lazăr-Gherasim și Coposu au sărbătorit și ele 100 de ani de când se cunosc. În 1918, în drumul spre Alba Iulia, în gara din Jibou, bunicul meu matern, Ilie Lazăr, delegat cu credențional din partea plășii Ocna-Șugatag, l-a cunoscut pe părintele protopop Valentin Coposu, delegat din partea plășii Șimleu. Din acel moment, relațiile familiilor noastre au fost foarte strânse și au avut în prim-plan dragostea, sacrificiul și fidelitatea pentru credință, principii, valori, reprezentate…

citește în continuare

Dezbateri cu Sens (VIDEO)

Timp de lectură 1 min.

Cu ocazia ediției a V-a Galei Corneliu Coposu la Cluj-Napoca, joi, 10 noiembrie, în Aula „Mihail Șerban” a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară s-a desfășurat dezbaterea „Corneliu Coposu – model uman și model politic”. La eveniment, primul din seria “DEZBATERI CU SENS”, au participat: Ana Blandiana, Ruxandra Cesereanu, Virgiliu Țârău, cărora li s-a alăturat Alexandru Gussi. Dezbatere a fost moderată de Ion-Andrei Gherasim, președintele executiv al Fundației „Corneliu Coposu”.…

citește în continuare

O creație a ceaușismului: Academia de Știinte Sociale și Politice

Timp de lectură 6 min.

În ultimul deceniu şi jumătate, în principal datorită revoluţiei arhivistice, cultura autohtonă s-a îmbogăţit cu multe lucrări de istorie instituţională care au putut beneficia de declasificarea a numeroase surse istorice altă dată ţinute sub obroc. Ultima carte a lui Cosmin Popa – Intelectualii lui Ceauşescu şi Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, 1970-1989, prefaţă de Florin Anghel, Editura Litera, Bucureşti, 2018, 352 p. – se integrează şi ea acestui fenomen editorial. Dar aici am putea adăuga un bemol: fondul arhivistic numit Academia de Ştiinţe…

citește în continuare

Lucreția, femeia-partizan (I)

Timp de lectură 7 min.

Memoria mea nu excelează în păstrarea cu acuratețe a detaliilor cronologice. Este mereu mai dispusă să rețină emoții, experiențe afective, imagini, idei. De aceea, începând să scriu aceste rânduri, am dificultăți să-mi amintesc cu precizie când s-a petrecut una dintre întâlnirile prețioase ale vieții mele, altfel destul de încurcată în rutină și platitudini. Numai că orice steril aparent, inclusiv acela existential, poate ascunde perlele sale, mai mult sau mai puțin sperate ori meritate. Cred totuși că era o seară din primăvara anului 1999. Mă…

citește în continuare

CENZORUL, BIBLIA, CIA

Timp de lectură 14 min.

Prima definiție a cenzurii, și cea mai comună, se referă la „tăierea”, suprimarea unui fragment (sau cuvânt) dintr-un text (literar, de obicei). Nu întâmplător, bibliografia cenzurii reține, în primul rând, studii, volume despre cenzura literară, urmate de cenzura presei, cu mențiunea că și textele despre cenzura în domeniul teatrului și a filmului ar ocupa un loc onorabil într-un top bibliografic al domeniului. Celelalte activități ale cenzurii rămân, de obicei, total necunoscute publicului larg. Ca să ne referim la perioada comunistă: în instituția cenzurii, mai…

citește în continuare
1 2 3 42

T. Wolton: Înțelegem lumea de azi numai înțelegând trecutul (Interviu)

Timp de lectură 10 min.

Sens Politic: Domnule Thierry Wolton, mulțumindu-vă că ați acceptat acest interviu pentru Sens Politic, aș dori pentru început să ne vorbiți despre rolul intelectualilor în lumea de azi. În al treilea volum al importantei dumneavoastră trilogii, “O istorie mondială a comunismului”, apărută în română la editura Humanitas, vorbiți despre o “cecitate voluntară” a multor intelectuali față de realitatea regimurilor comuniste. În toate cele trei volume putem vedea importanța intelectualilor în legitimarea totalitarismului roșu, dar și ca opozanți ai sistemului, atât din interiorul blocului socialist, cât și din afara acestuia. Credeți că în lumea de azi, globalizată, complexă și care se…

citește în continuare

După brainwashing, sportswashing

Timp de lectură 5 min.

Marea descoperire pe care am făcut-o după prăbușirea regimurilor comuniste a fost fenomenul de spălare pe creier din societățile libere, democratice. Eram în prima mea călătorie din viață într-o țară străină, la Washington, D.C., capitala politică a Americii și a lumii (în afară de Casa Albă, acolo se află Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, iar în jurul zonei metropolitane Pentagonul, centrul de comandă al celei mai puternice armate din lume și din istorie, precum și sediile celor mai importante servicii de intelligence din lume). Era un fenomen american și unul global. Una dintre concluziile mele este că spălarea pe…

citește în continuare

Ciupercile și partidele

Timp de lectură 5 min.

Mai țineți minte cine a formulat pentru prima dată în istoria postcomunistă la televizor live principiul pluripartidismului în văzul națiunii? Era însuși Ion Iliescu, fostul nomenclaturist devenit director de editură și revoluționar, iar apoi șef de stat cu mai multe mandate. Enunțarea principiului a fost salutară, dar ulterior susținătorii Frontului Salvării Naționale i-au boicotat și atacat pe liderii și candidații noilor partide, iar în special pe aceia ai partidelor istorice reînființate. Mai toate principiile democrației enunțate teoretic sau instituțiile formalizate constituțional au fost în practică subminate. A fost o marcă a democrației originale autohtone. România nu și-a revenit nici după…

citește în continuare

Katyn după Katyn

Timp de lectură 5 min.

Probabil că toată lumea știe ce s-a întâmplat, în 1939, la Katyn, o localitate din Rusia, la câțiva kilometri de mai cunoscutul Smolensk. Pentru cine nu-și mai amintește, acolo kaghebiștii sovietici, ruși în speță, au împușcat unul câte unul vreo 20 de mii de cetățeni polonezi, ofițeri, dar și civili, pentru a înăbuși în fașă orice opoziție la stăpânirea rusească asupra estului Poloniei, instalată în urma pactului Ribbentrop – Molotov, semnat la 23 august 1939. Cum toată lumea știe, dintr-o istorie distorsionată, că numai Germania a invadat Polonia, în același an, dar toată lumea uită sau ignoră că, în virtutea…

citește în continuare

Așteptându-l pe (fake-)Musk. De ce e România o scenă a absurdului

Timp de lectură 9 min.

Pentru a-l parafraza pe Mark Twain, vestea venirii în România a celui mai bogat om din lume, Elon Musk, a fost exagerată. Nu e însă exagerată vestea morții presei românești. Se va spune că nu e o noutate, ceea ce e adevărat. Cadavrul se răcise de mult, dar trista veste nu ajunsese încă în toate colțurile țării pentru că nu a mai avut cine să o difuzeze. Sau, pentru a fi mai preciși, nu mai era nimeni care să fie un credibil purtător al acestei vești. Al oricărei vești.   Revenind la Godot-ul care (nu) a venit în România (un…

citește în continuare

Armand Goșu. Putin, obsesia imperiului (fragment)

Timp de lectură 6 min.

“Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. Sute de mii de tineri educaţi, cel mai bine pregătiţi specialişti în domenii de…

citește în continuare

China, încotro? După congresul Partidului Comunist Chinez

Timp de lectură 7 min.

În articolul precedent am prezentat o analiză sumară a situației din China în ajunul celui de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist Chinez (PCC). Congresul a avut loc (16-23 oct.) și (aproape) totul s-a desfășurat așa cum era prevăzut. Alegerile de la Congres Rezultatele alegerilor arată o victorie deplină a lui Xi Jinping, care nu a avut niciun contra-candidat și a câștigat al treilea mandat de conducător al PCC, trecând peste tradiția celor maximum două mandate instituită de Deng Xiaoping și respectată în ultimii 30 de ani. Se consideră că Xi are acum asigurată conducerea pe viață a PCC, devenind astfel…

citește în continuare
1 2 3 9

Corneliu Coposu, o viață în imagini (fragment) (II)

Timp de lectură 4 min.

În 2018, pe lângă importanta sărbătoare a centenarului Marii Uniri, familiile Lazăr-Gherasim și Coposu au sărbătorit și ele 100 de ani de când se cunosc. În 1918, în drumul spre Alba Iulia, în gara din Jibou, bunicul meu matern, Ilie Lazăr, delegat cu credențional din partea plășii Ocna-Șugatag, l-a cunoscut pe părintele protopop Valentin Coposu, delegat din partea plășii Șimleu. Din acel moment, relațiile familiilor noastre au fost foarte strânse și au avut în prim-plan dragostea, sacrificiul și fidelitatea pentru credință, principii, valori, reprezentate atât de bine de către Iuliu Maniu. Ilie Lazăr și Corneliu Coposu au făcut același număr…

citește în continuare

O creație a ceaușismului: Academia de Știinte Sociale și Politice

Timp de lectură 6 min.

În ultimul deceniu şi jumătate, în principal datorită revoluţiei arhivistice, cultura autohtonă s-a îmbogăţit cu multe lucrări de istorie instituţională care au putut beneficia de declasificarea a numeroase surse istorice altă dată ţinute sub obroc. Ultima carte a lui Cosmin Popa – Intelectualii lui Ceauşescu şi Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, 1970-1989, prefaţă de Florin Anghel, Editura Litera, Bucureşti, 2018, 352 p. – se integrează şi ea acestui fenomen editorial. Dar aici am putea adăuga un bemol: fondul arhivistic numit Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice (cu toate secţiile sale) şi adăpostit la Bucureşti de către Arhivele Naţionale ale…

citește în continuare

Lucreția, femeia-partizan (I)

Timp de lectură 7 min.

Memoria mea nu excelează în păstrarea cu acuratețe a detaliilor cronologice. Este mereu mai dispusă să rețină emoții, experiențe afective, imagini, idei. De aceea, începând să scriu aceste rânduri, am dificultăți să-mi amintesc cu precizie când s-a petrecut una dintre întâlnirile prețioase ale vieții mele, altfel destul de încurcată în rutină și platitudini. Numai că orice steril aparent, inclusiv acela existential, poate ascunde perlele sale, mai mult sau mai puțin sperate ori meritate. Cred totuși că era o seară din primăvara anului 1999. Mă duceam la etajul întâi al Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, spre sala „Ioan Mușlea”. Frumoasa și…

citește în continuare

CENZORUL, BIBLIA, CIA

Timp de lectură 14 min.

Prima definiție a cenzurii, și cea mai comună, se referă la „tăierea”, suprimarea unui fragment (sau cuvânt) dintr-un text (literar, de obicei). Nu întâmplător, bibliografia cenzurii reține, în primul rând, studii, volume despre cenzura literară, urmate de cenzura presei, cu mențiunea că și textele despre cenzura în domeniul teatrului și a filmului ar ocupa un loc onorabil într-un top bibliografic al domeniului. Celelalte activități ale cenzurii rămân, de obicei, total necunoscute publicului larg. Ca să ne referim la perioada comunistă: în instituția cenzurii, mai concret, Direcția Generală a Presei și Tipărirutilor, în 1962, din 435 de persoane angajate, doar 21…

citește în continuare

Corneliu Coposu, o viață în imagini (fragment) (I)

Timp de lectură 1 min.

Se spune adesea că o imagine valorează cât o mie de cuvinte. Unele imagini însă valorează mai mult decât toate cuvintele la un loc, chiar mai mult decât toate narațiunile realizabile cu aceste cuvinte. Astfel de imagini sunt mai prețioase decât însăși realitatea fizică din spatele lor. Căci, în timp, s-au îmbogățit cu simboluri pe care realitatea a refuzat să le pună la dispoziția fotografului. Imaginile zbuciumaților ani ai comunismului sunt tocmai în acest sens inestimabile. Ceața s-a ridicat, apele s-au liniștit, filtrele s-au curățat, nuanțele s-au limpezit… Planurile fotografice s-au restabilit aducând în față simbolul, plasând în culise miile…

citește în continuare

Între memorie și uitare. Doamna Ghițescu

Timp de lectură 9 min.

Micaela Ghițescu a fost o doamnă minunată care a purtat bătălie cu indiferența (ca un văl care acoperă totul, cum numea dânsa indiferența), nu doar prin revista Memoria al cărei lider a fost în ultimii ani, ci prin statornicia sa discretă de a nu se lăsa înfrântă (de istorie, destin și altele). Mărunțică, distinsă, sobră (deși nu i-a lipsit niciodată o formă de joacă gingașă), rasată, o remarca oricine pe doamna Ghițescu mai ales prin felul în care nu voia să iasă în evidență. Discreția sa a fost întotdeauna exemplară. Deținută politică pentru 3 ani de zile, pentru că era…

citește în continuare

Alba- Iulia şi sensul demnităţii

Timp de lectură 2 min.

În România de astăzi fastul de mucava al defilărilor militare şi tonalitatea demagogică a discursurilor oficiale amuţesc vocea anului 1918 şi a Proclamaţiei de la Alba- Iulia. În acest decor cacofonic şi fals patriotismul este confundat cu delirul beţiei de cuvinte, în vreme ce sacrificiul celor de demult devine soclul pe care se înalţă statuile ridicole ale celor de azi. Dacă există un sens al zilei de 1 decembrie şi al documentului de la Alba – Iulia acesta este acela al demnităţii. Demnitatea umană este, în acest moment rar ce se naşte din teribila catastrofă a Marelui Război, valoarea ce…

citește în continuare

Dezbateri cu Sens (VIDEO)

Timp de lectură 1 min.

Cu ocazia ediției a V-a Galei Corneliu Coposu la Cluj-Napoca, joi, 10 noiembrie, în Aula „Mihail Șerban” a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară s-a desfășurat dezbaterea „Corneliu Coposu – model uman și model politic”. La eveniment, primul din seria “DEZBATERI CU SENS”, au participat: Ana Blandiana, Ruxandra Cesereanu, Virgiliu Țârău, cărora li s-a alăturat Alexandru Gussi. Dezbatere a fost moderată de Ion-Andrei Gherasim, președintele executiv al Fundației „Corneliu Coposu”.…

citește în continuare

Ediţia Steinhardt: un portret şi un monument

Timp de lectură 4 min.

Ediţia Steinhardt, îndrumată erudit de George Ardeleanu şi publicată la “ Polirom”, este un portret şi un monument: o dată cu tipărirea volumelor de corespondenţă, o altă viziune asupra sa, nuanţată şi precisă, se naşte, iar locul lui Steinhardt în canonul românesc este stabilit, definitiv, ca parte a unui vast efort de recitire şi de interpretare. Îi datorăm lui George Ardeleanu, exegetul şi editorul, această nouă privire asupra lui Steinhardt. Seria de la “ Polirom” confirmă ceea ce unii dintre noi intuiam: pentru Steinhardt posteritatea va fi un timp al luminărilor şi al clarificărilor. De abia acum, decenii de la…

citește în continuare

Închisoarea – o Cale a Crucii. Suferința din trecut care unește și înalță

Timp de lectură 3 min.

“Exemplul este o putere de convingere mai mare decât minunile.” (Sfântul Ioan Gură de Aur). Credința în Dumnezeu i-a ajutat pe cei trecuți prin închisorile comuniste de la Sighet, Aiud, Pitești, Gherla, Canal și atâtea alte pușcării, mine, lagăre de muncă și de exterminare de la noi, să iasă de pe răbojul timpului și să-i învețe pe urmași că istoria se scrie cu noi, prin noi, dar timpul și veșnicia, spre a nu pieri în negura uitării, unite sunt întru Adevăr. Noi vrem să pricepem „ce-a fost” să studiem și să transmitem. „Ce-a fost” să rămână cum au vrut-o călăii,…

citește în continuare

Cum au perceput istoricii de după 1989 regimul care abia se încheiase?

Timp de lectură 8 min.

Voi încerca să vorbesc în cele ce urmează despre câteva „școli istorice“ care s-au raportat într-o manieră proprie la problematica definirii regimului politic de după 1945/1948. Mai întâi trebuie spus că istoria contemporană a fost în suferință sub regimul comunist, ea fiind de multe ori identificabilă cu propaganda istoriografică oficială. În general, profesioniștii din domeniu s-au refugiat în studiul istoriei vechi și medievale, specializări mai puțin supuse amestecului politico-ideologic. Evident, au existat și excepții. Atunci când am intrat la Facultatea de Istorie a Universității din București, în toamna anului 1994, începea deja să se stingă spiritul revoluționar, anticomunist, specific studenților…

citește în continuare

Mai are Occidentul un sens spiritual?

Timp de lectură 7 min.

Alexandru Gussi: Pe parcursul întregului nostru dialog pentru Sens Politic, care se încheie aici și pentru care vreau să vă mai mulțumesc încă o dată, ați lansat o întreagă serie de teme foarte interesante, deci și foarte sensibile. Mă voi referi acum numai la întrebarea legată de dimensiune civilizațională sau pur instituționala a UE. Aș remarca întâi că proiecte de unificare europeană apar în anii 1920-1930, ca rezultat al experienței traumatice a Marelui Război. Exact în aceeași perioadă e foarte răspândită, și mai populară ca ideea unei unificări, cea a decadenței Bătrânului Continent, primul volum al faimoasei cărți lui Oswald…

citește în continuare

Fericitul Vladimir Ghika și ochiul apostolic

Timp de lectură 12 min.

Perspectiva privirii apostolice descinde dintr-un timp care este o ambasadă a Prezentului hristic. Aceasta reiese și din fragmentul de frescă – vezi foto alăturată – găsit la Mănăstirea Vatopedu (Sf. Munte Athos), datat 1170-1180, o temă uzuală, în fond, pentru întregul creștinism: binecunoscuta îmbrățișare a celor doi Apostoli Sf. Petru și Sf. Pavel, deseori reluată în iconografie…  Dacă vom privi cu atenție, un detaliu încărcat de sens se profilează într-atât încât ajunge să devină punctul central al frescei. Capetele unite ale Sf. Apostoli alătură un ochi al unuia și un alt ochi al celuilalt într-o intimitate ce pare a fi…

citește în continuare
1 2 3 7